Teoria disonantei cognitive incearca sa explice sindromul Stockholm. Acest fenomen apare ori de cate ori o persoana are fata de un lucru doua opinii diferite. Aceste idei nu doar ca se opun intre ele, ci se si exclud in mod rational.
Ne confruntam cu acest fenomen de foarte multe ori in viata. Sa ne aducem aminte de anii de studentie. Desi vroiam sa invatam sa luam note mari, preferam sa iesim in club. Stiam ca daca nu invatam riscam sa ne pierdem locul de la buget, caminul si totusi continuam sa iesim in club lasand materia pe ultima suta de metri.
Si singuri incepem sa ne gasim explicatii de care stim in mod constient ca sunt gresite. Acelasi lucru se intampla si atunci cand ne apucam de fumat. Mintea noastra stie ca daca continuam sa fumam ni se va strica dantura, exista riscul de a face cancer pulmonar, tenul ne imbatraneste mai repede, dar continuam sa fumam.
Leon Festinger a definit disonanta cognitiva ca fiind o stare de tensiune. Acesta impreuna cu Merrill Carlsmith au realizat un studiu pentru a putea explica mai bine disnonanta cognitiva. Studiul din 1959 a fost conceput pe trei etape iar subiectii acestui experiment au fost cativa studenti.
Mai simplu, disonanta cognitiva este o stare de tensiune care se termina cu automanipulare. Incercand sa ne rezolvam conflictele interioare incepem sa ne manipulam si sa acceptam anumite idei care nu au logica, ba chiar ne fac rau. In plus, disonanta cognitiva ne demonstreaza ca de cele mai multe ori, omul nu este capabil sa invete din propriile greseli.
Etimologic vorbind, Sindromul Stockholm a luat nastere in anul 1973. Se bazeaza pe un caz real petrecut in Stockholm in perioada 23-26 august acelasi an, cand angajatii unei banci au fost tinuti captivi. De ce ar avea legatura cu teoria explicata mai sus? Pentru ca victimele au inceput sa se ataseze de rapitori, iar in final chiar au inceput sa le ia apararea. Explicatia sta atat in aceasta teorie cat si in conditia, natura umana. Omul, fiind o fiinta sociala nu este capabila sa stea nici singura nici trista foarte mult timp. Acei oameni fiind sechestrati pentru o perioada mai lunga de timp au inceput sa se ataseze de cei care de fapt le faceau rau.
Bazandu-se pe aceasta situatie reala, cercetatorii au descoperit si alte situatii asemanatoare. Acelasi lucru se intampla si cu copii parasiti de parinti. Chiar daca dupa multi ani, parintii isi regasesc intr-un fel copii, acestia in mare parte nu vor vrea sa ii mai vada. Disonanta cognitiva apare aici in cazul parintilor care incep sa ii caute desi stiu ca nu vor fi niciodata acceptati.
Sindromul Stockholm apare si in unele relatii de cuplu. Sa presupunem ca avem un cuplu ce sunt impreuna de 3 ani. Partenera este inselata de el de mai multe ori, cu una sau mai multe femei. Ea la un moment dat va afla! In acel moment se va declasa starea de tensiune. Desi stie ca partenerul ei a inselat-o, incepe sa isi aminteasca de momentele petrecute impreuna, de timpul care a trecut si astfel se va gandi la posibilitatea de a nu iesi din aceasta relatie. S-a demonstrat stiintific ca Sindromul Stockholm apare mai mult la femei.
Acelasi lucru se intampla si cu femeile maltratate de catre soti. Sunt constiente ca vor continua sa le loveasca insa nu pleaca de langa ei. Apare atasamentul fata de cei care ne fac rau. Manipularea nu mai vine aici din partea celuilalt, ci din partea victimei, care incearca sa se convinga singura ca de fapt asa e corect sa procedeze.
Mai mult decat atat, Sindromul Stockholm are la baza hipervigilenta victimei in raport cu nevoile rapitorului. Orice tentativa de evadare, de aparare poate insemna mai mult un atact impotriva lui. In momentul in care este rapita, victima este privata de perspective. Nu are altceva de facut decat sa inceapa sa observe nevoile agresorului.
Sindromul Stockholm apare intotdeauna in momente extrem de tensionate emotional, atunci cand suntem supusi unor actiuni care ne afacteaza pe plan interpersonal. Acest timp de comportament poate fi vazut si ca o strategie de a supravietui in momente dificile. Clar nu suntem supusi unor rapiri in fiecare zi. In plus disonanta cognitiva necesita ceva mai mult timp pentru a se instala. Daca cineva ne priveaza de libertate pentru cateva ore nu vom reusi sa ne atasam de rapitor. Tensiunea si stresul trebuie sa creasca pentru a se putea activa ideile ce in mod rational se exclud. Victima are nevoie de timp pentru a putea realiza ca nu mai are acelasi perspectiva ca inainte.
Ne vom confrunta de foarte multe ori cu idei ce se opun. La fel cum de multe ori ne aducem singuri argumente in favoarea unui lucru rau pe care l-am facut.
