Virușii sunt entități microscopice a căror informație genetică este reprezentată de ADN sau ARN. Sunt germeni extrem de mici, puțin evoluați, cu organizare incompletă, rudimentară, fără capacitatea de a realiza un metabolism propriu și care se multiplică parazitând obligatoriu celulele vii. Bacteriile sunt microorganisme procariote, unicelulare, cu nucleu (ce are doar o singură moleculă de acid dezoxiribonucleic).
Fiecare virus prezintă o structură antigenică specifică și poate provoca o anumită boală. Persoanele infectate cu un anumit virus produc anticorpi specifici, iar imunitatea care este dobândită este solidă și de lungă durată.
Conform specialiștilor, în general, virusurile sunt insensibile la antibioticele uzuale dar și la anumite substanțe chimice care pot distruge bacteriile. Lupta contra virușilor este dificilă. Sistemul imunitar încearcă pe cât posibil să lupte cu aceștia și să le împiedice reproducerea. Pentru a preveni îmbolnăvirea sau infecția cu virusuri este recomandată vaccinarea.
Antibioticele sunt ineficiente împotriva virusurilor
De exemplu în caz de gripă și răceala, nu se iau antibiotice deoarece aceste boli sunt cauzate de viruși, deci se vindecă spontan, în câteva zile. Tratamentul constă doar în ameliorarea simptomelor. În cazul gripei care este o boală infecțioasă acută, factorul care duce la apariția ei este virusul gripal numit Myxovirus influenzae.
Gripa este foarte contagioasă, produce manifestări severe la nivelul aparatului respirator și poate fi provocată de virusul gripal A, virusul gripal B sau virusul gripal C. Profilaxia constă în vaccinarea antigripală cu vaccinuri cu virus viu atenuat, cu preparate din subunități ale particulei virale sau cu vaccinuri integrale inactivate mono sau polivalente.
Antibioticele sunt medicamente care nu au efect în tratamentul virozelor, dar pot inhiba dezvoltarea bacteriilor sau pot vindeca infecțiile bacteriene. Dintre virusuri fac parte: virusul gripal, rujeolic, rabic, herpetic, varicela-zona, papilloma uman, imunodeficienței umane, virusurile poliomielitei și hepatice, etc.
Rezistența bacteriilor la antibiotice poate să apară în special din cauza abuzului de antibiotice, acestea fiind prescrise prea des sau consumate de oameni și în cazuri în care nu este eficientă folosirea lor. Antibioticele trebuie prescrise întotdeauna de un medic, ele se iau în doza recomandată de acesta și doar o perioadă de timp stabilită de el. Nu este bine să se întrerupă tratamentul mai devreme, cum fac anumite persoane în momentul în care observă că starea lor de sănătate s-a îmbunătățit. Dacă apar efecte secundare este bine să se consulte medicul pentru noi recomandări sau pentru verificarea eficacității tratamentului.
Antibioticele nu ajută în tratamentul bolilor produse de virusuri și de aceea dacă totuși se iau, în cazul în care este nevoie de astfel de medicamente pentru tratamentul infecțiilor bacteriene se poate ca eficiența acestora să fie compromisa. Bacteriile ajung să aibă rezistență la aceste antibiotice deoarece organismul a primit foarte multe antiobiotice de acest fel. În concluzie, anumite antibiotice nu mai au efect în tratamentul împotriva infecțiilor bacteriene. Astfel, se iau prea multe antibiotice, ele nu mai dau rezultate, iar dacă sunt înlocuite cu altele mai bune, mai puternice, pot să apară mai multe efecte secundare și deci organismul suferă mai mult.
