Tirozina este un aminoacid care, in organism, este sintetizat pornind de la un altul – fenilalanina – sau poate fi obtinut din alimente ca pestele, carnea rosie, ouale, din produse vegetale precum fasolea, mazarea sau nucile sau, mai nou, si din suplimente alimentare. Suplimentarea se face fie in cadrul unui context clinic – tratamentul fenilketonuriei (situatie in care organisnul nu-si poate asigura singur necesarul de tirozina), fie in cazul depresiei si al bolilor ce dau deficit de atentie (ADD/ADHD), in cazul narcolepsiei si schizofreniei, sau al bolilor neurologice ca Parkinson, Alzheimer, sau in cazul bolilor cu substrat neuro-psihiatric (un exemplu ar fi sindromul de oboseala cronica).
Alte situatii in care este indicata suplimetarea cu tirozina este sevrajul alcoolic sau cel dat de intreruperea administrarii cocainei, in cazul prezentei disfunctiilor erectile sau in cazul lipsei de apetit sexual. Tirozina este considerata si un factor al diminuarii apetitului, motiv pentru care este indicata in curele de slabire. Fiecare dintre aceste conditii are documentat efectul benefic al acestui aminoacid, prin diferite studii si cercetari de specialitate, insa recunoscut, fara echivoc, este doar efectul pozitiv din fenilketonurie. Alteori se poate administra pentru a spori starea de bine chiar si in cazul unui om sanatos sau poate fi un supliment care sa imbunatateasca rezultatele sportive.
Fiind un aminoacid, in organism are rol structural, dar, prin prezenta gruparii fenol, are rol de mesager chimic. Mamiferele (si omul) sintetizeaza acest aminoacid (tyr) pornind de la aminoacidul fenilalanina (phe), ultimul fiind obtinut exclusiv din hrana. Conversia de la unul la celalalt se face cu ajutorul enzimei fenil-alanina-hidroxilaza. Tirozina este apoi convertita in levodopa, la nivel cerebral, iar la nivel renal, in noradrenalina si adrenalina (norepinefrina si respectiv epinefrina). Hormonii sintetizati de glanda tiroida – triiodotironina si tiroxina – pleaca tot de la acest aminoacid (tyr). Este si precursor al melaninei.
Nu exista o doza standard in care poate fi recomandata suplimentarea, cantitatea variind in functie de situatie, insa peste 12g pe zi au efectul invers al unor doze mai mici si scad nivelul de dopamina, scad absortia L-dopa si a altor aminoacizi. De obicei, se incepe cu doze mai mici, timp in care se observa eventualele efecte adverse, iar doza poate fi crescuta treptat pana la obtinerea unor efecte satisfacatoare (cu efecte nedorite minime), pe parcursul a doua sau mai multe saptamani.
In cazul situatiilor speciale, in care exista suferinte de orice tip, nu ar trebui sa se administreze tirozina inainte de a consulta un medic. In doze mari poate da diaree, dureri de cap sau poate interactiona cu unele medicamente, rezultand efecte negative.
Sportivii care se antreneaza regulat si intens pot beneficia de pe urma suplimentarii cu acest aminoacid (forma L), mai ales prin faptul ca reprezinta un ajutor in lupta cu stresul si oboseala (astenia) data de programul intens. In acest caz, 3g din acest aminoacid inainte de antrenament si 3g dupa imbunatatesc performantele. In combinatie cu cafeina (din cafea sau ceai verde) efectele sunt sporite. Presupusul mecanism este acela ca aminoacidul stimuleaza sinteza de catecolamine (adrenalina, noradrenalina), iar cafeaua si ceaiul stimuleaza eliberarea lor.
Unele suplimente poarta numele de N-acetil-LTyr, fiind, de fapt, o forma cu solubilitate crescuta si, deci, o absorbtie mai buna. In cazul sportivilor, dupa administrarea unei singure doze, nivelul plasmatic la tirozinei a crescut, semn al faptului ca aminoacidul este absorbit de catre intestin si in forma sa de supliment alimentar, insa, dupa o singura doza, performanta nu a fost alterata nici in bine nici in rau.
Unele studii sugereaza ca este nevoie de administrare pe termen lung. Este posibil ca efectul proenergetic (daca exista) sa fie mai vizibil in cazul administrarii concomitente de Tyr cu vitamina B5 si B6. Privit din lumina faptului ca Tyr este precursor al hormonilor tiroidieni, este posibil ca intensitatea metabolismului sa fie mai crescuta in urma suplimentarii, insa nu exista rezultate stiintifice concludente.
Efectul pe memorie al tirozinei intervine in mod benefic atunci cand aceasta este afectata de frig sau stres. In conditiile in care un individ este supus unor sarcini multiple, suplimentarea cu Tyr este benefica, studiile aratand ca frecventa celor care apeleaza la liste sau alte referinte scrise pentru a-si improspata memoria este mai mica in cazul celor care si-au administrat acest supliment, in comparatie cu placebo, concluzia fiind aceea ca memoria de lucru este imbunatatita dupa ingestia de suplimente cu acest aminoacid.
Desi administrarea de Tyr poate creste sinteza de catecolamine in cazul celor care sufera de depresie, efectul pe starea de dispozitie pare sa fie minor, insa, in cazul pacientilor cu Parkinson, efectul este mai intens, desi nici un studiu nu precizeaza clar daca eficienta poate ridica tirozina la statut de medicament, in acest caz, sau ramane doar un adjuvant.
Tirozina creste rezistenta la frig si creste si performanta cognitiva in conditii de temperatura scazuta. Nu exista studii concludente care sa demonstreze daca performantele fizice, in conditii de frig, sunt imbunatatite prin suplimentarea aminoacidului Tyr.