Trebuie să citești asta! – Vorbe vechi, din înțelepciunea poporului, rezultatul unei lungi experiențe de viață!

0
365
Cine se însoară trebuie să aibă de moară.
Cine se însoară trebuie să aibă de moară.

Tot ce e prea mult nu e sănătos.

Sănătatea face banii și banii sănătatea.

Un picior sănătos e mai de priință decât două catalige.

Beția e nebunie cu voie.

Bețivul își bea și straiele și mințile.

Sănătatea e mai bună ca toate.

Boală lungă moarte sigură.

Să muncești și noaptea că nu faci străinul frate.

Capul să fie sănătos că belelele curg gârlă.

Decât bogat și bolnav, mai bine sărac și sănătos.

Boala din fire n-are lecuire.

Decât un filozof ofticos mai bine un măgar sănătos.

Fuga-i rușinoasă dar e sănătoasă.

Lasă mânia de seară pe dimineață.

Capul când te doare, tot trupul bolește.

Boala și sărăcia nu o poți ascunde.

În trup sănătos, minte voioasă.

Capul cel tâmpit odorogește ca un butoi dogit.

Boala, pat moale unde găsește, acolo se odihnește.

La buciumul viței trei lăstari cresc: unul al sănătății, altul al veseliei și altul al turbării.

Buba cap nu face până nu se coace.

Lucrul face sănătate, trândăvia tot păcate.

Mai bine mai tăpălăgos și la inimă sănătos.

Capul de măgar nu albește niciodată.

Cei tineri grăiesc ceea ce fac, cei bătrâni ceea ce au făcut, iar cei nebuni ceea ce vor să facă.

Mai bine sărac și cu trupul sănătos, decât bogat și cu răni, în pat.

Cel ce doarme rămâne cu dinții la stele.

De ar muri omul de câte ori se bolnăvește, n-ar mai fi oameni pe pământ.

Moartea lupului e sănătatea oilor.

Nu e nimic ca sănătatea și banii.

Nu e nimic mai scump ca sănătatea.

Decât să ieie Dumnezeu mințile omului, mai bine să-i ieie viața.

Omul harnic plânge, nu de sărăcie / Ci de sănătate, ea e avuție.

Citește și:  Există un loc pentru untul de arahide într-o dietă sănătoasă? (P)

De vindecat m-am vindecat, dar la inimă tot mă doare.

După vreme rea, și senin.

Hainele împrumutate nu țin de cald.

Haina-i bună, dar omu nu-i.

Îl doare la burtă și mănâncă o turtă.

Îi mai mare lenea decât neaverea.

În zi de lucrătoare/ toate oasele mă dor/ iar în zi de sărbătoare/ nici un oscior măcar mă doare.

Te lovești la un deget și te doare trupul tot.

Pânâ ce este rădăcina sănătoasă, frunză și rod mult vei vedea.

În ziua lucrului vine boala trupului.

La copacul fără poame nimeni nu aruncă piatra.

Lenea e cucoană mare care n-are de mâncare.

Stomacul cel tare și pietre mistuiește.

Omul lăudăros, ca pușca fără cocoș.

Omul la masă când șade, să mănânce cum se cade.

Omul prea bun e nebun.

Omul nu se pricopsește până când nu muncește.

Mâncarea țărănească puține boale aduce.

Omul prost, dacă nu e fudul, nu are niciun haz.

Omului rău dă-i și cămașa și fugi.

Rana ce nu se vede, aceea-i mai rea.

Cine se grăbește curând ostenește.

Cine se teme de moarte și-a terminat viața.

Cine nu știe de vorbă nu înțelege nici de ciomag.

Cine doarme pe pat moale, nu doarme în odihnă.

Bogăția nu vine la nimeni pe apă.

Omul se cunoaște (judecă) după fapte.

Toate își au leacul.

Toată ziua îl porți în spate și seara tot pe el îl dor picioarele.

Toți bine aleargă, dar afară din drum.

După lucru e bun repausul.

Decât zece trebi și rele, mai bine una și bună.

Omul tot mereu învață și nu se învață.

Tare-i bine și frumos când e omul sănătos.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.