Amprenta genetica (sau profilul genetic) este o descoperire stiintifica relativ recenta. In 1984, geneticianul britanic Alec John Jeffreys a conceput un procedeu prin care un individ poate fi identificat dupa zestrea sa genetica, metoda constand in extragerea si analiza ADN-ului dintr-o celula provenita dintr-un fir de par, din piele, saliva, sperma sau din sange.
Desi doi oameni pot sa aiba un patrimoniu genetic, in mare parte, identic, anumite secvente din structura ADN-ului sunt specifice fiecarui individ, ceea ce ne face unici, din acest punct de vedere. Analiza genetica pune in evidenta tocmai secventele care dau profilul genetic inconfundabil al unei persoane.
ADN-ul este denumirea prescurtata a acidului dezoxiribonucleic si este o molecula prezenta in toate celulele vii, care contine, in nucleotide, totalitatea informatiilor genetice necesare pentru functionarea si dezvoltarea organismului. Reprezinta, de asemenea, suportul ereditatii.
Informatia purtata de ADN se poate modifica de-a lungul timpului, ceea ce explica unicitatea indivizilor si, pe de alta parte, evolutia speciilor. ADN-ul determina sinteza proteinelor, prin intermediul acidului ribonucleic (ARN). ADN-ul se compune din doua “lanturi” rasucite, in dubla elice. O secventa completa de ADN, formand genomul, derulata, masoara 1,80 metri si contine in jur de trei miliarde de nucleotide.
Genomul uman este alcatuit din 23 de perechi de cromozomi (element de structura al nucleului, care poarta informatia ereditara). Doar 10-15% din genom are rolul de a codifica proteine, restul fiind reprezentat de gene non-codificante, despre care nu exista nici astazi prea multe informatii.
Analizele au demonstrat, totusi, ca este vorba de segmente de ADN caracterizate prin repetitia in tandem a unitatilor de baza, formate din doua sau mai multe necleotide. Dimensiunea acestor segmente variaza in functie de numarul repetitiilor si pe acestea se bazeaza analiza profilului genetic al unui individ. VNTR (Variable Numbers of Tandem Repeats) corespunde repetitiilor in tandem a 15-40 perechi de baza, numarul repetitiilor fiind variabil de la o persoana la alta.
STR (Short Tandem Repeats) sunt unitati repetitive a numai patru perechi de baza (in medie), reluate de doua-zece ori. Amprenta genetica nu le valorifica decat pe acelea care pot fi marite (vizibile) cu usurinta.
Aplicatii ale amprentei genetice
Profilul genetic (amprenta genetica) este o metoda care are nenumarate beneficii:
In cercetarile medicale, ajuta la identificarea genelor care sunt responsabile de bolile ereditare si la explicarea mecanismului prin care unele celule devin canceroase.
Explica, pe baze stiintifice, diferentele intre rase si predispozitiile pentru anumite maladii.
Se foloseste in stabilirea paternitatii. Aceasta se poate face pe baza unui esantion de saliva sau de sange, depus pe o hartie speciala. Cu ajutorul uni aparat, se extrage ADN-ul, apoi este marit cu Polymerase Chain Reaction (PCR) si se stabileste “codul de bare” specific fiecarui individ, adica amprenta genetica. Jumatate dintre caracteristicile profilului genetic al unui copil provin de la mama, iar cealalta jumatate de la tata. Fiabilitatea acestor teste este de 99,99%.
In criminalistica, amprenta genetica aduce informatii care sa faciliteze identificarea autorilor unor infractiuni/crime. Pentru a repera probele, se foloseste un aparat special (crime-scope), care emite o lumina albastra, prin care se identifica urmele de sange sau alte probe biologice, care, ulterior, sunt folosite pentru analiza amprentei genetice.
Se extrage ADN-ul din celulele recoltate, se mareste de nenumarate ori, pentru a fi foarte vizibila structura si se observa seria de nucleotide care se repeta, situata in partea non-codificanta a ADN-ului. Numarul repetiilor este diferit de la un individ la altul si aceasta este dovada ca ADN-ul respectiv este al unei anumite persoane (unica, din aceasta perspectiva).
Cazuri celebre rezolvate prin metoda amprentei genetice
In anii ’80, s-a stabilit (pe baza cenusii de la crematoriu) ca Anna Anderson, care, in 1920, declarase ca ea este Marea Ducesa Anastasia Romanova a Rusiei, nu avea nici o legatura cu ilustra familie din istoria Imperiului tarist.
In 1987, in Florida, un violator a fost prima persoana din Statele Unite ale Americii condamnata pe baza rezultatelor amprentei genetice, la 22 de ani de inchisoare.
In 1992, un test ADN a aratat ca doctorul nazist, Josef Mengele, cel care, la Auschwitz, facea selectia celor pe care ii trimitea in camera de gazare, a fost inmormantat in Brazilia, sub numele Wolfgang Gerhard.
In 1994, un test ADN al parului de pisica a facut posibila condamnarea unui individ pentru ca isi omorase sotia.
Tot in 1994, O.J.Simpson, celebru jucator profesionist de fotbal si actor, acuzat ca si-ar fi ucis fosta sotie si pe prietenul acesteia, a fost achitat in urma unei expertize pe baza de amprenta genetica.
In 2007, in cazul canadianul Robert Pickton, ucigas in serie, condamnat pe viata, amprenta genetica s-a folosit pentru identificarea celor sase victime, prostituate din Vancouver.