Acidul acetilsalicilic, mai cunoscut sub numele de aspirina, este substanta activa din numeroase medicamente cu proprietati analgezice si anti-inflamatorii.
Este unul dintre cele mai vandute medicamente, aproximativ 40 000 de tone anual, echivalentul a 120 de miliarde de comprimate, ceea ce este enorm. 80% din productia de acid acetilsalicilic este realizata in Spania, intr-una dintre filialele multinationalei Bayer (Germania), care a si impus denumirea de aspirina.
Numele acidului vine de la cuvantul latinesc “salix”, care inseamna “salcie”, deoarece acidul acetilsalicilic a fost izolat, pentru prima data, din scoarta de salcie. Proprietatile curative ale frunzelor si ale scoartei de salcie sunt cunoscute de foarte mult timp.
S-au gasit urme de decoct de frunze de salcie pe niste tablete sumeriene, datand din anul 5000 i.Hr. Hippocrate, “parintele medicinei”, inca din secolul al IV-lea i.Hr., recomanda preparate din salcie (Salix alba), pentru febra si durere.
In secolul al XIX-lea, farmacistul francez Pierre Joseph Leroux a reusit sa obtina cristale solubile, din pulbere de salcie, pe care le-a denumit salicilina, dupa care, cercetatorii germani (tot in secolul al XIX-lea) au purificat aceasta substanta, care a devenit cunoscuta ca acidul acetilsalicilic.
In prezent, aspirina din farmacii nu mai este extrasa din plante, ci obtinuta prin sinteza chimica. In magazinele naturiste exista insa si aspirina vegetala, care are avantajul de a nu produce efecte secundare, precum cele ale aspirinei de sinteza.
Proprietatile aspirinei
- Diminueaza durerea; in caz de dureri cronice (de exemplu, reumatism), se recomanda aspirina invelita intr-o substanta rezistenta la aciditatea gastrica, fiind eliberata, in felul acesta, treptat, ceea ce ii prelungeste durata de actiune.
- Diminueaza febra; in situatii de arsuri, traumatisme, virusi, organismul secreta o substanta – prostaglandina – care mareste mobilitatea celulelor cu functie de protectie (globule albe, anticorpi), dar provoaca si aparitia febrei sau a petelor rosii pe corp. Acidul acetilsalicilic are rolul de a reduce producerea de prostaglandina.
- Este anti-inflamator;
- Impiedica coagularea sangelui, prevenind infarctul (recent, totusi, cercetatorii englezi au aratat ca administrarea unor doze mici de aspirina este total contraindicata in cazul persoanelor care nu au fost diagnosticate cu vreo boala cardiovasculara, crescand riscul aparitiei unor astfel de boli cu 10%).
- In doze mici, previne riscul aparitiei unor forme de cancer (de colon, san, prostata, gat, esofag, stomac, plamani etc.) si de metastaze. Un studiu publicat in 2010, in Anglia, arata ca doza de 75mg/zi, administrata timp de patru ani, a redus riscul de deces, din pricina cancerului, cu 20%, iar dupa cinci ani de utilizare zilnica, riscul a fost diminuat cu 30-40%.
- Potrivit unor studii din 2004, efectuate in Suedia, o doza de 75 mg/zi mareste eficacitatea fecundarii in vitro, ameliorand vascularizarea uterului.
- Amelioreaza simptomele gutei, favorizand eliminarea acidului uric in exces, din sange, principala cauza a durerilor bolnavilor de guta.
- Unele forme de dementa senila, provocate de astuparea unor artere, se pot preveni prin administrarea regulata de aspirina.
Efecte secundare ale aspirinei
- Tulburari gastrice (gastrite, hemoragii digestive), in cazul unor doze ridicate;
- Alergii cutanate (urticarie);
- Aparitia sindromului Reye (hepatita fulminanta si edem cerebral), in caz de varicela, gripa;
- Tulburari hematologice (legate de coagularea sangelui);
- Cefalee, probleme legate de auz;
- Inhiba generarea de anticorpi, de aceea este gresit obiceiul de a lua aspirina, pentru a preveni gripa, efectul fiind invers, de slabire a organismului (aspirina poate doar sa reduca febra, atunci cand aceasta apare).
Acidul acetilsalicilic (Aspirina) se absoarbe la nivelul stomacului si al duodenului si efectul acestuia se manifesta la 25-60 de minute de la administrare. Forma efervescenta are un efect mult mai rapid.
Multa vreme, acidul acetilsalicilic s-a folosit fara a se cunoaste prea bine cum actioneaza, majoritatea efectelor (pozitive sau negative) fiind lamurite de chimistul si farmacistul englez Sir John Vane, caruia i s-a si acordat Premiul Nobel pentru medicina, in 1982, datorita rezultatelor cercetarilor legate de acest medicament.
Aspirina vegetala
In prezent, a crescut interesul pentru aspirina vegetala (ca in urma cu peste o suta de ani), datorita absentei efectelor secundare, chiar foarte grave, in cazul utilizarii unor cantitati mari de acid acetilsalicilic de sinteza.
Aspirina vegetala se extrage din coaja de salcie, culeasa inainte de infrunzirea copacului, primavara, dar si din muguri de plop, din Taula (Spiraea salicifolia), din Iasomie (Jasminum officinalis), din portocale etc. Mugurii de plop trebuie culesi in februarie-martie, acestia avand, pe langa proprietatile aspirinei, si calitatea de a regenera tesuturile si de a stimula sistemul imunitar.
Taula este planta cu cea mai mare concentratie de acid acetilsalicilic, de aici venindu-i si denumirea stiintifica – Spiraea salicifolia. In cazul portocalelor, pentru un efect maxim asupra sanatatii, se recomanda consumul sucului proaspat, obtinut prin mixarea intregului fruct (miez si coaja), chiar daca gustul este usor neplacut (are efecte extraordinare in tratarea bolilor cardiace, a reumatismului, tromboflebitei, gripei etc.).
Este foarte important ca aspirina de sinteza sa se administreze in dozele recomandate de medic, abuzul de acid acetilsalicilic, din pricina nerecomandatului obicei al automedicatiei, conducand, uneori, la deces.
