În acest articol puteți afla despre modul cum este acceptată alimentația vegetariană în cazuri de diabet zaharat. În opinia specialiștilor este bine să aderi la dieta vegetariană însă, în tratamentul diabetului poți consuma hrană vegetariană și hrana dietetică, alternativ. Vegetarianismul este un sistem de nutriție sănătos, care exclude parial sau complet produsele de origine animală. Este de trei tipuri: vegan (nu se consumă deloc produse de origine animală), lacto-vegetarian (hrana este vegetală și cuprinde produse lactate), lacto-ovo-vegetarian (se consumă legume, ouă și lactate).
Hrana vegetariană este recomandată de nutriționiști deoarece ajută la menținerea greutății corporale normale, dar și la prevenirea hipertensiunii arteriale și a bolilor coronariene. Persoanele care suferă de diabet zaharat trebuie să aibă o dietă echilibrată ce să-i ajute să țină boala sub control. Potrivit studiilor realizate de cercetători, alimentația vegetariană reduce riscul de diabet zaharat de tip 2 și este indicată în tratamentul acestei boli. Specialiștii în domeniul sănătății au constatat că cerealele integrale (care au multe fibre și magneziu) ajută în promovarea sensibilității la insulină.
Persoanele care consumă regulat hrană vegetariană au un risc mai mic cu 30% de a dezvolta dabet zaharat de tip 2. Dieta vegetariană nu vindecă diabetul dar este necesară în complicații renale, în tulburări cardiovasculare, reduce greutatea corporală, combate obezitatea, scade glicemia, crește sensibilitatea la insulină și încetinește absorbția de zahăr în sînge (deoarece vegetalele au o cantitate mare de fibre cu rol de absorbție).
Cei care nu consumă hrană vegetariană este posibil să aibă o lipsă de aminoacizi din vegetale în organism și care au rol important în combaterea atacului nociv al radicalilor liberi, deci în prevenirea îmbolnăvirii. De asemenea, nutriționiștii consideră că alimentele vegetale au cele mai multe oligoelemente, o cantitate mult mai mare decât apare în carne. Astfel de produse sunt o sursă de vitamine A și C (care se găsesc doar în vegetale), în carne apare o cantitate semnificativă de vitamine din grupul B. Vitamina C îmbunătățește absorbția de fier în organism și consolidează sistemul imunitar al acestuia.
Un alt aspect important este faptul că grăsimile vegetale sunt nesaturate și nu contribuie la dezvoltarea aterosclerozei, în schimb în carne apar grăsimi saturate ce sunt un risc al creșterii nivelului de colesterol, dezvoltării aterosclerozei, bolilor de inimă și tulburărilor de metabolism. Grăsimile ce au acizi grași mononesaturați mențin sănătatea inimii. Grăsimile cu acizi grași polinesaturați – Omega-3 și Omega-6 – sunt importante pentru stimularea metabolismului, susțin procesele de dezvoltare, de creștere și de reproducere, protejează celulele, îmbunătățesc aspectul pielii, reduc riscul de a dezvolta boli de inimă, boli inflamatorii și cancer.