Insuficiența renală cronică se produce după un proces cronic patologic care distruge parenchimul organului și reprezintă o scădere progresivă, lentă a capacității funcționale renale. O boală cronică de rinichi poate produce stază și poate mări presiunea în căile urinare. Fie că este vorba despre scleroză de col vezical, stricturi uretrale, hidronefroză, litiază reneureterală, adenom de prostată cu reziduu vezical sau alte patologii cronice de rinichi, se ajunge la infecție pielonefrită cronică și agravarea bolii.
Datorită unor boli cronice de rinichi, parenchimul este grav afectat, este înlocuit cu țesut ce nu funcționează, sau cicatriceal. Acest lucru se datorează inflamației renale lente care evoluează și infecției renale. În momentul în care parenchimul este mult distrus se produce insuficiența renală. Această boală a rinichilor apare în urma procesului lent și progresiv de distrugere a parenchimului pe fondul unei boli cronice de rinichi. Este vorba despre blocarea parțială a rinichilor, a căilor de excreție a acestora.
Procesul are loc la nivelul uretrei, a colului vezical sau a meatului uretral. Pentru îndepărtarea obstacolului se produce o dilatație a uretrei, a vezicii, a ureterelor, a calicelor și bazinetului, deci în general a căilor de excreție. Astfel se dezvoltă staza urinară, crește presiunea asupra parenchimului și asupra vaselor de sânge. Drept urmare a acestor procese au loc probleme circulatorii, vasele sanguine având rol în nutriția și funcția rinichilor. În cele din urmă se ajunge la atrofierea rinichiului în timp.
Procesul este lent dar progresiv. În anumite cazuri apar complicații și grăbirea acestui proces patologic. Este vorba despre distrugerea nefronilor provocată prin inflamații, compresia exercitată de urină, pielonefrita. Astfel sunt afectați tubii uriniferi, vasele de sânge. Alte complicații renale sunt apariția calculilor renali din cauza stazei urinare.
Insuficiența renală cronică este produsă de o boală cronică de rinichi care poate fi cu sau fără infecție. Debutul insuficienței renale cronice este lent și progresiv, ceea ce face ca organismul bolnavului să se acomodeze cu simptomele și să le suporte mai ușor comparativ cu insuficiența renală acută care are un debut brusc. În astfel de cazuri are loc o distrugere a nefronilor prin atrofierea acestora. De asemenea, în urma procesului de presiune puternică în căile urinare se ajunge la scleroză ischemică.
Inflamația, infecția sunt de asemenea factori care contribuie la dezvolarea bolii. Simptomele caracteristice bolii în faza incipientă îl fac pe bolnav să le considere minore să creadă că acestea s-ar datora unor afecțiuni trecătoare, de aceea nu se îngrijorează și nu merge la medic. Astfel el poate avea simptome de anemie, stări de vărsături, constipație ce alternează cu diareea, lipsa poftei de mâncare, tulburări urinare, toate le pune pe seama unor afecțiuni digestive, unei carențe alimentare, unei simple anemii sau vârstei înaintate.
La majoritate bolnavilor de insuficiență renală cronică apar simptome de greață și vărsături, constipație sau diaree, deshidratare, sete intensă, slăbiciune generală, inapetență, anemie, intoleranță gastrică, cefalee, dureri ale membrelor inferioare, scăderea puterii de concetrare renală, urinări frecvente noaptea sau ziua, hemoragii nazale, hemoragii digestive. Din cauza infecției urina poate fi tulbure sau cu puroi.
În stadiul avansat al insuficienței renale cronice apare o stare de oboseală accentuată, senzație de frig, aspectul de tegumente palide, miros amoniacal, stări accentuate de greață și vărsături, repulsie față de mirosului unor alimente, melenă, hematemeză, cefalee puternică, contracții musculare, somnolență, tulburări electrolitice și metabolice, delir, comă.
Pentru tratament se recomandă o alimentație corespunzătoare, cu multe vitamine și un număr mare de calorii. Aportul mare de lichide ajută la eliminarea calculilor renali. Foarte important este să se consume puțină carne, pește, organe, icre, ouă și produse lactate deoarece, acestea au multe proteine animale.
Alimentele recomandate sunt: legumele, fructele, pastele făinoase, smântâna, untul, pâinea, care sunt bogate în calorii. La unii bolnavi a căror probleme de sănătate sunt mai grave se aplică un tratament medicamentos cu antibiotice și perfuzii de sânge. Dacă aceste metode nu dau rezultate se recurge la intervenția chirurgicală (necesară datorită intensificării infecției urinare și afectării grave a funcției rinichiului) sau la transplantul de rinichi.
