Coada-racului (Potentilla anserina) este o planta medicinala cunoscuta in popor si sub denumirea de scrantitoare, argentina, iarba scrantitoare, cinci-degete, buruiana junghiurilor, talpa-lupului, prescura, iarba-gastelor.
Face parte din familia Rosaceae si este raspandita aproape pe tot globul, in special pe continentul european. Poate fi intalnita mai ales in locurile umede de deal si de munte, pe marginea drumurilor cu santuri, pe malurile nisipoase ale cursurilor de ape, pe pajisti, in apropierea caselor, in livezi si gradini.
Aceasta planta perena are mai multe tulpini taratoare, lungi de aproximativ 40 cm, inradacinate intr-un nod comun. La baza plantei, de unde pornesc aceste tulpini apar mai multe frunze lungi de 20 cm dispuse sub forma unei rozete. Aceste frunze sunt divizate fiecare in parte in alte foliole cu marginile dintate, in numar de 13-21.
Intreaga planta prezinta pe suprafata ei si mai ales pe dosul frunzelor numerosi perisori albiciosi. Fiecare floare are cate un peduncul foarte lung, prezinta doua randuri de sepale, cate 5 petale galbene si numeroase stamine. Perioada de inflorire incepe din luna mai si se termina toamna tarziu.
De la coada-calului se recolteaza rozeta de frunze de la baza plantei, in perioada de inflorire. Aceasta se taie cu atentie, indepartand radacinile si tulpinele taratoare ale plantei, apoi se pune la uscat in locuri umbroase, bine aerisite, in strat subtire, pe foi de hartie. Din 4-5 kg de planta verde se obtine 1 kg planta uscata. Poate fi pastrata in pungi de panza sau hartie. Planta nu are miros, iar gustul este astringent. Principalele elemente care alcatuiesc planta sunt: saruri minerale, taninuri, ulei volatil, mucilagi, substante amare si flavonoide.
Aceasta planta medicinala era folosita cu ani in urma ca remediu hemostatic. In prezent este utilizata in calmarea durerilor gastrice, menstruale sau intestinale, datorita proprietatilor ei antispastice.
Infuzia de coada-racului – Se infuzeaza 2 lingurite de planta uscata la o cana de apa fierbinte, timp de 10 minute. Se strecoara, se raceste si se bea 2 cani de ceai/ zi, dupa masa. Infuzia de coada-racului poate fi utilizata ca apa de gura, ea avand proprietati antiinflamatorii. Vindeca inflamatiile gingiilor, durerile de dinti si alte afectiuni ale cavitatii bucale. De asemenea, este renumita pentru efectele sale antidiareice, hemostatice, septice. Este recomandata in cazuri de anemie, colica gastrica, afectiuni renale.
Tinctura de coada-racului – In 250 ml alcool de 70º se pun 50 g planta maruntita, se amesteca bine si se tine la macerat intr-un borcan inchis ermetic, timp de 2 saptamani. Se strecoara, se pastreaza intr-o sticla bine inchisa, la loc racoros. Se ia cate 10 picaturi de 3 ori/ zi, dupa masa.
Decoctul de coada-racului – Se pune intr-o cana cu apa rece o lingurita de planta maruntita, se fierbe timp de 15 minute, apoi se raceste si se bea in mai multe reprize, dupa fiecare masa. Este recomandat persoanelor care sufera de eczeme, eruptii cutanate, dermatite, arsuri, rani sangerande, ulcere de piele. Se aplica pe zona afectata sub forma de cataplasma. Gargara cu decoct de coada-racului vindeca stomatita si gingivita.
Coada-racului este utilizata si in gastronomie, frunzele tinere pot fi adaugate in salate si supe, iar radacina este foarte buna si hranitoare, poate fi consumata fiarta stropita cu ulei, otet si sare pentru gust.
 este o planta medicinala cunoscuta in popor si sub denumirea de scrantitoare, argentina, iarba scrantitoare, cinci-degete, buruiana junghiurilor, talpa-lupului, prescura, iarba-gastelor.){kind=link}