Tulburarile de ritm cardiac, cunoscute si sub numele de aritmie, se desfasoara sub forma unor dereglari ale frecventei sau regularitatii ritmului normal al inimii. Inima este organul musculos format din doua atrii si doua ventricule, iar pentru o pompare eficate a sangelui miliarde de celule din ventricule si camerele superioare trebuie sa se contracte in acelasi timp. Acest lucru este declansat de un impuls electric dirijat de nodul sinusal care se afla in atriul drept.
Activitatea electrica a inimii este reperata de electrocardiograme. Cum fiecare contractie a inimii are un punct de pornire electric, reiterarea acesteia va produce ritmul cardiac. Nodul sinusal este cel care va da masura ritmului si va adapta cadenta nevoilor organismului prin stimularea hormonilor si sensibilizarea la stimulii sistemului nervos.
Cauzele tulburarilor cardiace
Aritmia are cauze de aparitie, printre care se afla:
- Leziunile valvulare
- Cardiopatia ischemica
- Dezechilibrul hidroelectrolitic
- Insuficientele respiratorii
- Hipertiroidia
- Consumul de tutun si alcool.
Bataile inimii sunt in limite normale in mod obisnuit. Aritmia isi face aparitia cand excitatia electrica apare in alte locuri decat cele normale sau cand undele electrice nu vor urma traseul obisnuit de propagare. Muschii care actioneaza in cazul acestor anomalii se misca diferit. Bataile suplimentare de inima sunt intitulate extrasistole si contractiile normale se numesc sistole.
Extrasistola este acompaniata de multe ori de o pauza compensatoare care se resimte in organism drept intrerupere a ritmului cardiac normal. Accelerarile prelungite si neasteptate ale ritmului cardiac duc la o scadere a presiunii arteriale care produc oboseala, slabiciune si ameteli.
Tipuri de tulburari aritmice
Aritmia este clasata in mai multe tipuri, in functie de un numar de factori.
Aritmiile apar atunci cand o persoana dezvolta extrasistole dese. Daca ritmul cardiac este incetinit, este vorba de bradicardie, iar daca ritmul cardiac se mareste, va fi vorba de tahicardie.
Aritmiile sinusale pornesc de la acelasi focar normal al impulsului cardiac: nodul sinusal, si pot fi brahicardii sinusale cu sub 60 de batai de inima pe minut sau tahicardie sinusala cu frecventa inimii mai mare de 90 batai de inima pe minut.
Aritmia atriala se dezvolta la nivelul atriilor:
- flutterul atrial,
- fibrilatia atriala,
- tahicardie paroxistica atriala,
- extrasistolele atriale.
Extrasistolele atriale sunt cauzate de hipertensiunea arteriala si constau in relaxari ale atriilor si contractia lor inainte de vreme sau in debilitarea muschiului cardiac.
In timpul tahicardiei paroxistice atriale, inima se va strange si bate in ritm alert, cu pana la 220 de batai pe minut. Aceste episoade pot avea durata de cateva secunde sau pot fi indurate ore intregi, oprindu-se la fel de brusc pe cat au inceput. Acest tip de aritmie poate degrada stilul de viata, de aceea necesita consult de specialitate, desi nu pune in primejdie viata pacientului.
Flutterul atrial si fibrilatiile atriale reprezinta cea mai grava problema a inimii ce va avea nevoie de tratamente si examene. Cauza acestor afectiuni este furtuna electrica ce se petrece la nivelul atriilor si consta in lipsa coordonarii contractiei atriilor. In acest moment, inima pierde 20% din capacitatea de functionare, iar obosirea ventriculului care isi insuseste rolurile atriilor poate duce la insuficienta cardiaca. Aceste schimbari ale tempoului cardiac pot duce la oboseala si ameteli.
Fibrilatia atriala in aritmie poate duce si la dilatarea atriilor, iar sangele care stagneaza in aceste spatii se poate coagula. Sangele coagulat ajuns in circulatie poate cauza embolie. Printre cauzele fibrilatiilor atriale se afla si febra sau afectiunile de cord, tiroida sau consumul exacerbat de alcool.
Aritmiile ventriculare sunt de doua feluri: extrasistola ventriculara datorata zonei iritative din ventricul ce nu se sincronizeaza cu restul aparatului cardiac, si tahicardia paroxistica ventriculara, care are drept punct initial disfunctia majora a muschiului cardiac. In plus, pot aparea si fluttere si fibrilatii ventriculare.
Simptomele bolii
Aritmia, de orice fel ar fi ea, se traduce prin:
- Stari de neliniste
- Plapitatii ale inimii
- Dispnee (stari de inecaciune)
- Oboseala.
Aritmiile pot duce la pierderi de cunostinta sau pot sa nu fie sesizate deloc. Pierderile de cunostinta apar cand bataile inimii ajung la mai putin de 20 de batai pe minut sau la peste 200 de batai de inima pe minut. Starea de cunostinta revine daca pacientul este asezat pe spate cu picioarele ridicate, astfel incat sa fie redat debitul sangvin necesar creierului. Avand in vedere ca riscul sistarii inimii este unul crescut, se poate recurge la interventii chirurgicale neplanificate.
Specialistul este cel care va investiga bolnavul, istoricul medical are o importanta deosebita. Pacientul trebuie sa isi informeze medicul de existenta altor boli, de medicamentele pe care le ia si de practicarea sporturilor sau administrarea de tutun si alcool. La femei starile de angoasa si oboseala sau ciclurile menstruale pot crea aritmii.
In depistarea bolilor cardiovasculare pot fi facute urmatoarele teste:
- Electrocardiograma de repaus
- Electrocardiograma de efort
- Electrocardiograma ambulatorie
- Inregistrarea la cerere
- Radiografia
- Ecocardiografia
- Rezonanta magnetica
- Explorarea electrofiziologica.
Tratamentul aritmiilor
Aritmia este tratata doar cu ajutorul medicului, care stabileste medicatia in functie de tipul bolii.
Manevrele vagale sunt un tip de tratament care se face doar cu acordul doctorului ce au drept tel corectarea batailor inimii prin stimularea sistemului nervos. Acestea permit pacientilor sa isi controleze crizele de tahicardie, iar manevrele constau in masarea arterei carotide si apasarea pe ochii inchisi. In plus, se poate incerca inspiratia adanca prin cresterea presiunii abdominale sau ingerarea rapida a unei bauturi racoroase. Medicamentatia poate fi folosita pentru prevenirea atacurilor sau pentru a le intrerupe pe acestea.
Ablatia prin radiofrecventa se foloseste drept tratament pentru aritmie. Cu ajutorul ablatiei se vor exciza portiunile necesare.
Cardioversiunea este folosita de ani de zile pentru sincronizarea activitatii electrice a inimii, asa cum si defibrilarea ajuta.
Defibrilatorul automat implantat este un dispozitiv electro-tehnic care se pune sub pielea din regiunea inimii, fiind insarcinat cu regularizarea activitatilor inimii.
Tratamentul specific aritmiilor
Extrasistola se petrece in general la 4 din 5 indivizi si nu impune ingrijiri medicale de obicei. Se propune evitarea cafeinei si a alcoolului, precum si stresul si mesele grele.
Fibrilatia atriala este o aritmie benigna ce poate indica prezenta unei boli cardiace. Nu provoaca infarctul si nu afecteaza viata cotidiana, medicatia fiind utilizata pentru normalizarea ritmului cardiac.
Cele mai multe tahicardii sunt cauze ale unor anomalii congenitale. Vindecarea pacientului survine dupa extirparea acestor anomalii cu ajutorul radiofrecventei. Tratamentul tahicardiei ventriculare este medicamentos si cardioversiunea ar putea deveni o optiune in cazul interventiilor de urgenta. Exista cazuri in care tahicardia ventriculara provoaca infarctul sau incetarea batailor inimii, in aceste cazuri fiind utila reanimarea. In cazul aparitiei aritmiei, daca bolnavul se afla in ingrijire, se recurge la defibrilatorul automat.
