Urzica-parfumata cunoscuta si sub numele popular de urzica-de-anason provine din America de Nord. Aceasta planta perena face parte din familia Lamiaceae si are denumirea stiintifica de Agastache foeniculum. Numele plantei vine de la frunzele sale parfumate, care mai ales daca sunt presate intre degete emana un miros placut ca de anason.
Urzica-parfumata are tulpina inalta de pana la 1 m, prefera solul fertil si bine drenat, dar se dezvolta destul de bine si in cel pietros, sarac in nutrienti. Rezista la temperaturi destul de scazute, de pana la minus 20 de grade Celsius dar suporta si expunerea la razele puternice ale soarelui. Are frunzele verzi, lanceolate, cu varful ascutit si marginile uniform dintate, cele bazale alungite, iar cele superioare in forma de inima.
Florile sunt mici, grupate in inflorescente alungite, cu aspect interesant de parca ar avea perisori, de culoare violet sau alte nuante – albastru, roz, alb sau rosu (in functie de fiecare soi in parte). Poate fi cultivata in orice tip de sol, in locuri insorite dar si partial umbrite, udata regulat si pentru a se dezvolta frumos trebuie ajutata cu ingrasamant in lunile de primavara si toamna. Pentru a avea inflorescente frumoase trebuie periodic curatata de tulpinile si frunzele uscate sau deteriorate. Perioada de inflorire incepe in luna iunie si se termina in luna septembrie.
Desi la prima vedere ar parea o buruiana, sau mai bine spus o planta rustica, aceasta urzica merita cunoscuta, sa i se dea putina atentie avand in vedere faptul ca face parte din categoria speciilor ornamentale prin florile frumoase si a celor aromatice prin frunzele parfumate.
Din punct de vedere medicinal urzica-parfumata este folosita pentru proprietatile antiinflamatorii si de stimulare digestiva. Frunzele comestibile sunt folosite in salate, dar si drept condiment (avand in vedere aroma lor deosebita de anason), la mancaruri sau prepararea unor bauturi, a ceaiurilor si lichiorurilor. Apicultorii sunt incantati de aceasta planta si o folosesc pentru albine, acestea ii polenizeaza florile si ii culeg nectarul pentru obtinerea mierii.
Exista mai multe subspecii ale genului Agastache si anume: Agastache mexicana (cu flori roz, frunze aromate cu miros de lamaie), Agastache aurantica (cu flori frumoase in nuante de culori portocalii si frunze gri-vernil aromatice de asemenea), Agastache rugosa (cu flori albe sau violet si frunze triunghiulare de culoare verde), Agastache scrophulariifolia (cu flori roz-violet si frunze aromatice in forma de inima) si altele.
