Pasta de dinti de-a lungul timpului, de la inventie la inovatie

Aparitia pastei de dinti (evident, cu o alta compozitie decat cea de astazi) este ulterioara descoperirii periutei de dinti, desi tine de timpuri indepartate, mai exact de secolul al IV-lea i.Hr., asa cum releva diverse documente egiptene, in care se descrie o mixtura din sare, piper, flori de iris si frunze de menta (toate zdrobite si amestecate sub forma de pulbere), folosita in scopul curatarii dintilor.

Mai inainte de aceasta data, cu mii de ani, oamenii obisnuiau sa mestece crengute sau coaja de arbori aromatici, pentru prospetimea cavitatii bucale si pentru albirea dintilor. Un medic australian a experimentat acest procedeu, care s-a dovedit a fi mai eficient decat orice alt produs inventat, in acest sens, pana la inceputul secolului al XX-lea. Romanii utilizau diverse substante pe baza de urina, aceasta continand amoniac si avand ca urmare dinti mai albi, sau apelau la combinatii de cenusa si argila.

In diverse documente din secolul al XVIII-lea, din cultura asiatica, se consemneaza, de exemplu, alte amestecuri cu rol de pasta de dinti: “sange de dragon”, coaja de scortisoara si alaun (piatra acra), dar, avand in vedere, ca dragonul este o fiinta mitologica, probabil ca va ramane un mister aceasta componenta a preparatului.

Alte pudre cu rol de pasta de dinti erau facute din pulbere de piatra ponce, coral, sare, coaja de ou, corn de cerb, oase de animal. O reteta americana din secolul al XVII-lea era facuta din paine arsa.

In secolul al XIX-lea, frecvent, pentru albirea dintilor, se folosea carbunele de lemn. Progrese semnificative, in realizarea unei paste de dinti care sa aiba si un gust placut si sa fie si eficienta, s-au facut abia pe la inceputul secolului al XX-lea, urmarindu-se efectul igienic, eliminarea placii bacteriene, prevenirea bolilor gingivale etc.

Colgate&Company, in 1896, la New York, produce primul tub de pasta de dinti. Apa oxigenata si bicarbonatul de sodiu intrau in alcatuirea pastelor de dinti. In anii ’50 ai secolului trecut a inceput sa se utilizeze fluorura (un compus al fluorului), in anumite doze, pentru a nu deveni nociva pentru organism. In doze mici, bine calculate, fluorul previne formarea cariilor.

In prezent, oferta de pasta de dinti este foarte diversificata, cu formule imbunatatite cu calciu, bicarbonat de sodiu, enzime, vitamine, extracte vegetale, arome, agenti antibacterieni, anti-tartru etc.

Pentru ca, din traditie, omenirea a retinut, intotdeauna, o multime de aspecte benefice, specialistii in stomatologie sunt de acord, in prezent, ca alternarea unei paste de dinti procurata din comert, cu una preparata acasa (traditional), are efecte deosebit de bune asupra dintilor si a cavitatii bucale. Iata doua retete naturiste de pasta de dinti, care se pot realiza foarte usor:

• Argila verde (se gaseste in farmacii sau in magazinele bio);
• Infuzie concentrata de rozmarin;
• Ulei esential (la alegere, in functie de aroma preferata); pentru dinti, foarte bune sunt uleiul de menta, de musetel, de salvie;
• Ulei de masline;

Facultativ, se pot adauga suc de lamaie (se utilizeaza doar din cand in cand, deoarece, desi este un bun dezinfectant si detrartrant, poate ataca smaltul dintilor) si sare (antibacterian/dezinfectant).

Se pune argila intr-un vas de ceramica, pana se umple vasul trei sferturi. Se adauga infuzia de rozmarin, amestecand pana se formeaza o pasta. Se pune peste compozitie putin ulei de masline, amestecandu-se bine, si cateva picaturi de ulei esential, atat cat este necesar ca preparatul sa aiba o aroma placuta.

Toate aceste ingrediente se amesteca folosind o lingura de lemn si se vor pastra intr-un borcan din sticla sau din ceramica. Preparatul poate rezista pana la doua luni, daca este inchis etans (se vor folosi vase mai mici, pentru a le deschide pe rand).

O alta reteta se poate realiza din:

• Trei doze de argila alba;
• O doza de bicarbonat de sodiu;
• O lingurita de sare de mare;
• Frunze uscate (pulbere) de cimbrisor;
• Doua-trei picaturi de ulei esential de menta;

Preparatul se poate utiliza de trei ori pe saptamana, nu mai des, pentru ca bicarbonatul de sodiu sa nu atace smaltul dintilor.

O pasta de dinti de buna calitate si o periuta de dinti potrivita, folosite de minimum doua ori pe zi (dupa micul dejun si dupa cina, desi ideal ar fi dupa fiecare masa) vor asigura sanatatea dintilor si a cavitatii bucale, o respiratie proaspata si, implicit, confortul fizic de fiecare zi.