Alergiile ascunse au fost studiate de către medici în numeroase cazuri, sunt provocate de intoleranțe la alimente și trebuie tratate adecvat pentru restabilirea stării de sănătate. Alergiile alimentare sunt destul de frecvente și pot afecta negativ tractul digestiv, pielea și căile respiratorii.
O parte din alergii au reacții întârziate, ele produc simptome după o anumită perioadă de timp (ex. urticarie, semne asmatice, erupții pe piele, greață, vărsături, umflarea limbii, umflarea gâtului, rinită alergică și altele). Specialiștii în domeniul medical consideră că unele substanțe ingerate pot produce histamină și astfel pot da simptome de alergie. Arahidele sau lectinele, alcoolul, carnea de porc, hrișca, papaya, ciocolata, ananasul, crustaceele sunt doar câteva exemple de alimente ce pot cauza frecvent alergie.
Cele mai întâlnite intoleranțe alimentare sunt la lapte, gluten, drojdie, alcool, fructoză sau zahăr și altele. Potrivit medicilor, mare parte din alergii nu apar din pricina IgE. După cum explică specialiștii în domeniul sănătății, moleculele IgE pot face ca celulele mastocitare să producă granule cu histamină și substanțe chimice care sunt cauza simptomelor de alergie, de astm bronșic, sinuzită, urticarie, rinită, febra fânului. Prin teste medicale s-au depistat alergii care nu țin de anticorpii IgE, pot avea la bază markeri IgG. Alimentele alergene pot produce reacții alergice, mai ales uriticarie, mâncărimi la ochi și alte simptome specifice.
De multe ori persoanele care suferă de alergii alimentare se plâng de amețeli, stări de greață, vărsături și diaree, indigestie, dificultăți la înghițire, dureri abdominale, dificultăți de respirație, crampe stomacale, senzație de mâncărime la nas, curgerea nasului, dureri de cap, umflarea anumitor zone ale corpului. Principalii alergeni sunt: căpșunele, roșiile, alunele, laptele, soia, glutenul, crustaceele.
Cei care se simt rău după ce consumă astfel de alimente trebuie să le excludă din dietă. Hrana nedigerată din intestin poate declanșa reacții alergice din pricina hiperpermeabilității intestinale. O cauză poate fi și deficitul de enzime digestive care pot face ca o cantitate mare de molecule mari nedigerate să se acumuleze în intestin și să nu fie descompuse în hidrați de carbon simpli, acizi grași, aminoacizi (cum ar trebui să se întâmple în mod normal). Hrana care nu este digerată este posibil să producă reacții locale, să contribuie la înmulțirea bacteriiilor din intestin și la apariția simptomelor asociate intoleranței alimentare.