Sinuzita este inflamatia si infectia sinusurilor, care produc mucus pentru faringe si nas. La om, sinusurile sunt legate de caile nazale prin mai multe interconexiuni si orificii. Mucusul se formeaza pe tesutul sinusurilor. Sinusurile sunt acoperite cu cili, niste perisori minusculi. Atunci cand se respira aer, mucusul preia praful din jur odata cu aerul. Prin niste deschizaturi minuscule numite ostiumuri, cilii imping in afara mucusul. Aceste ostiumuri au rolul unor tuburi de drenaj.
Sinusurile frontale, etnoidale si sfenoidale au ostiile in zona de jos, iar sinusurile maxilare le au in zona de sus. Din aceste cavitati, mucusul dreneaza in sus, deci contra atractiei gravitationale. Deoarece omul se deplaseaza in pozitie verticala, problema sinusurilor este frecventa.
Cauzele aparitiei sinuzitei
Sinuzita este rezultatul inflamatiei mucoasei sinusurilor, care determina blocarea ostiilor. Cand ostiile sunt blocate, materialul strain nu va mai fi impins afara, nivelul de oxigen scade, iar bacteriile aflate in cavitatea nazala patrund in sinusuri si umple cu puroi peretii lor. Apar leziuni pe peretii sinusurilor, pot fi lezati chiar si cilii si apar chiar si ulceratii. In nas pot sa apara formatiuni de dimensiuni diferite, polipii nazali, care impiedica respiratia sa fie normala. In general bacteriile se extind in zona, cuprinzand si sinusurile alaturate.
Blocarea ostiilor este o infectie cu virusi a cailor respiratorii (cum sunt gripa si guturaiul). Aceste tulburari duc la cresterea cantitatii de secretie nazala provocand leziuni ale peretilor sinusurilor, dar si disfunctii ale cililor. Alergia are acelasi efect asupra sinusurilor.
Febra fanului este o alta cauza a bolii (are loc blocarea sinusurilor). Sunt cazuri in care ostiile se blocheza, datorita polipilor nazali, devierii de sept, tumorilor sau corpilor straini. Diabetul, amigdalita cronica, infectia HIV – toate pot cauza aceasta boala.
Pentru a depista sinuzita, medicul de specialitate trebuie sa faca testul de transiluminare – prin care se foloseste o lanterna medicala speciala si se lumineaza zona din interiorul nasului, examinand sinusurile din plafonul bucal.
Transiluminarea detecteaza infectia existenta la sinusurile afectate de aceasta boala. Uneori si radiografia sinusurilor ajuta la depistarea bolii (a infectiei). Alteori medicul specialist introduce un tub foarte mic in nas, examinand sinusurile direct, metoda este cunoscuta sub denumirea de endoscopie. Tomografia de tip computerizat vizualizeaza sinusurile in profunzime.
Tratamente folosite
Indiferent de tratamentul folosit, se urmareste deschiderea perechilor de sinusuri si refacerea drenajului. Daca in sinusuri apar infectii cu bacterii, tratamentul trebuie facut urgent pentru a evita aparitia leziunilor. Microbii ce invadeaza sinusurile sunt in faringe si nas si este eficient tratamentul cu antibiotice, sau daca nu da rezultate acest tratament, medicul poate prescrie alte medicamente: trimetoprim-sulfanat, cefaclorul si altele.
Tratamentul pentru sinuzita tine de obicei 14 zile, in cazurile grave 21 zile. Se folosesc decongestivele orale care reduc mult edemul si duc la curatarea sinusurilor, in schimb spray-urile sunt mai putin indicate pentru ca genereaza obisnuinta daca sunt utilizate peste 3 zile. In cazul in care sinuzita devine grava si tratamentele anterioare nu ajuta, medicul poate efectua o spalatura atenta a sinusurilor si apoi o interventie chirurgicala.
Spalarea se face cu ser fiziologic (se practica rareori), chirurgical se face antrostomia, care consta in forarea unui mic orificiu in sinusul frontal, in partea de jos pentru a usura drenajul. Un alt procedeu este chirurgia de tip endoscopic a sinusurilor, consta in introducerea in nas a unui periscop mic, cu care se vede in interior cavitatea nazala si se deblocheaza caile nazale, se indeparteaza celulele moarte aflate in peretii sinusurilor. Prin metoda endoscopica, boala se amelioreaza moderat sau chiar in totalitate, dar are si efecte secundare, uneori poate sa apara: vederea dubla sau orbirea.
Simptomele sinuzitei se pot ameliora facand inhalatii cu eucalipt, cimbrisor sau punand un mic saculet cu eucalipt sau mentol deasupra sinusurilor, sau masajul fetei cu esenta din lavanda, in amestec cu ulei vegetal. Diferite plante chinezesti sunt folositoare in scaderea simptomelor acestei boli: efedra, caprifoiul, laleaua pestrita, magnolia etc. Echinacea este un stimulent al sistemului imunitar si impreuna cu ceaiul de cuisoare, radacina de ghimber combat producerea mucusului in exces.
In cazul acestei boli, sunt recomandate si alte remedii in functie de gravitatea ei. La sinuzita acuta manifestata prin dureri in zona obrajilor si mucus gros, se recomanda Kali bichromicum de 1-2 ori/ zi. Cand durerile faciale sunt intense, apar frisoane si mucus galben nazal se foloseste Mercurius vivus de 2 ori/ zi. Cand secretia nazala este limpede, insotita de stranut si noaptea nasul este infundat se recomanda Nux vomica doar de 2 ori/ zi. Cand secretia nazala este galben-verzui, apare sete, se ia Pulsatilla de 2 ori/ zi. De fiecare data se cere sfatul medicului de familie sau medicului homeopat.
Sinuzita poate fi ameliorata printr-o alimentatie corecta si sanatoasa, nutritionistii recomanda suplimente nutritive, vitamine. Important este sa se evite alimentele alergice care declanseaza sinuzita. Este greu sa se previna aceasta afectiune, dar se pot lua masuri de reducere a infectiei sinusurilor. Important este sa se evite alergenii, fumul de tigara, praful, etc. Persoanele bolnave de diabet, fibroza chistica si alte boli sunt predispuse la sinuzita.
