Alcoolul produce dependență și este un produs care nu aduce nicio contribuție importantă sănătății. Aceasta este concluzia la care au ajuns specialiștii în domeniul medical, deoarece chiar și o cantitate mică de alcool poate provoca efecte negative la nivel psihologic.
Cei care cred că alcoolul este un stimulent, că dă putere de muncă și energie se înșeală. Un om care este sub influența alcoolului face mai mult ca sigur alegeri proaste pentru că judecata lui este afectată, acest produs este un toxic al sistemului nervos, iar acțiunea lui este deprimantă și paralizantă, și nu reconfortantă sau stimulentă.
Consumul de alcool nu aduce nimic în organism din substanțele nutritive care se găsesc în alimente: vitamine, minerale, glucide, lipide, proteine. Astfel de substanțe sunt necesare funcțiilor vitale și nu se află în alcool.
Mai mult decât atât, arderea alcoolui se realizează rapid în intestinul subțire și apoi eliminarea lui în procent de 3% se face prin rinichi, iar la acest proces de ardere contribuie o cantiate de vitamine și de alte substanțe care produc astfel deficiențe de nutrienți în organism. În concluzie aportul energetic este distrus de alcool, efectele nocive ale acestuia sunt resimțite la organele și sistemele organismului, dar mai ales asupra sistemului nervos.
Alcoolul influențează judecata, oprește inhibițiile, astfel de efecte asupra creierului se mențin și a doua zi. La nivelul scoarței cerebrale are loc inhibiția și excitația. Se spune că dacă bei un păhărel ai mai mult curaj, ai chef de vorbă, alcoolul fiind un excitant al sistemului nervos.
Din păcate alcoolul poate crea chef de vorbă însă nu în chipul cel mai plăcut deoarece este afectată sfera neuropsihică și slăbit controlul. Se spune de asemenea că omul la beție spune adevărul și așa este, el uită să fie politicos, poate deveni agresiv, vulgar, poate spune ceea ce gândește cu adevărat.
Realitatea despre acțiunea excitantă a alcoolului asupra sistemului nervos este alta: cele două procese de inhibiție și excitație sunt în echilibru unul față de altul doar dacă se menține un echilibru al întregului organism. Această stare de echilibrul este deteriorată sub influența alcoolului, se ajunge la stare de veghe, somnolență, etc. În concluzie, prin consumul de alcool se frânează procesele de inhibiție și nu se intensifică procesele de excitație.
Între ele nu se păstrează un echilibru, de multe ori predomină excitația. Slăbirea inhibiției produce pierderea controlului și astfel se ajunge la pierderea îndemânării, slăbirea funcțiilor motorii și încetinirea timpului de reacție. De aceea alcoolul poate fi cauza multor accidente de circulație.
Alcoolul poate fi nociv pentru stomac, poate produce tulburări ale funcțiilor normale ale tractului digestiv mai ales dacă se consumă pe stomacul gol. Oamenii cred că alcoolul sporește pofta de mâncare și de aceea beau alcool la masă. Faptul că alcoolul stimulează apetitul alimentar este adevărat deoarece contribuie la secreția sporită a sucului gastric.
Problema care apare însă este că această secreție suplimentară se produce ca o reacție de apărare a mucoasei stomacului la alcool și deci stomacul nu ar trebui stresat prin consumul de alcool. Sucul gastric produs în exces nu mai este normal are o compoziție săracă în fermenți digestivi. Cele mai multe tulburări digestive apar dacă alcoolul este consumat pe stomacul gol și apoi nu se stă la masă. Pentru a reduce cât de cât riscul de îmbolnăvire este necesar să se stea imediat la masă, să se servească măcar un fel de mâncare.
Oamenii cred ca alcoolul încălzește corpul, de aceea beau țuică iarna. Senzația de încălzire este trecătoare deoarece prin consumul de alcool se produce o dilatare a vaselor de sânge periferice și astfel în piele apare un aflux de sânge cald. Din păcate intensificarea circulației periferice face posibilă și creșterea pierderilor de căldură și deci răcirea corpului și apariția senzației de frig.
