Odată cu trecerea anilor organismul îmbătrânește și acest lucru este inevitabil. Pentru a ne regenera organismul – proces care este mai lent începând cu vârsta de 25-30 de ani – noi trebuie să ne hrănim și să ne transformăm din interior spre exterior.
Faptul că procesele de degenerare se produc mai rapid decât cele de regenerare ale organismului ne motivează să fim atenți la stilul nostru de viață, să facem ceva pentru a ne simți mai bine și a avea un fizic mai bun. Mulți oamenii se simt obosiți, epuizați, au prea multă grăsime, nu dorm suficient, muncesc prea mult și pierd treptat masă musculară din cauza vârstei și a vieții sedentare.
Mișcarea și nutriția sunt esențiale pentru procesul de regenerare al organismului, pentru piele, oase, mușchi, tendoane, sânge și organe. Alimentația este cea care afectează modul cum arătam și felul în care ne simțim, de aceea trebuie aleasă cu atenție, să fie echilibrată și nu aleasă la întâmplare.
Dieta zilnică trebuie să fie de calitate la fel cum și antrenamentul zilnic trebuie să se facă corect și să fie eficient. Alimentația și sportul trebuie să existe amândouă în viața noastră și nu oricum ci să fie de calitate deoarece doar așa se poate furniza organismului elementele necesare reconstruirii și regenerării sale.
Nutriția trebuie să cuprindă vegetale, glucide și proteine. La o masă este indicat să fie o porție de glucide și una de proteine, iar la 1-2 mese pe zi să se adauge câte o porție de vegetale. Surse de proteine sunt: carnea slabă de curcan, pieptul de pui, pieptul de curcan, somonul, peștele-spadă, homarul, racii, tonul, fleica de vită, creveții, carnea de vită slabă, brânza de vaci fără grăsimi, albușul de ou. Sursele vegetale sunt: broccoli, morcovi, sparanghel, conopidă, ciuperci, fasole verde, mazăre, roșii, ardei gras verde, spanac, varză, ceapă, varză de Bruxelles, castravete, țelină, anghinare.
Alimentele bogate în glucide sunt: cartofii fierți sau copți la cuptor, dovleceii, orezul brun fiert, pastele făinoase, porumbul, fulgii de ovăz, orzul, pepenele, portocalele, căpșunele, pâinea integrală, iaurtul degresat, merele, dovleacul. Nu toate grăsimile trebuie evitate și considerate dăunătoare pentru organism, ci doar cele saturate.
Grăsimile saturate sunt nocive pentru organism și apar în lactate, carne grasă, băuturi răcoritoare, mezeluri, produse de patiserie. Specialiștii consideră grăsimile nesaturate ca fiind benefice pentru sănătate (pot fi polinesaturate și monosaturate).
Exemple de grăsimi bune sunt: uleiul de susan, grăsimea din avocado, uleiul de șofrănaș, uleiul de canola. Legumele trebuie să facă obligatoriu parte din dietă deoarece au o cantitate semnificativă de fibre și antioxidanți ceea ce ajută în menținerea sănătății și în prevenirea cancerului. Excesul de grăsimi saturate reprezintă un risc pentru obezitate, pentru creșterea nivelului de colesterol din sânge, pentru atacul de cord, atacul cerebral și bolile cardiace. Aportul mare de grăsimi crește cantitatea de lipide din sânge și grăsimile animale măresc nivelul de colesterol din sânge deci trebuie evitate.
