Producerea vertijurilor are importanță pentru stabilirea efecțiunilor care le-au produs. Astfel de amețeli și stări de slăbiciune sunt produse de simțurile deficitare ale echilibrului. Durata unui vertij poate fi și de câteva zile și poate fi însoțit de dezechilibre, înclinarea capului într-o parte, senzație de prăbușire, de învârtire a obiectelor din jur, de greață, vărsături, senzație de gol și chiar de pierderea temporară a auzului.
Cauzele și simptomele vertijurilor
Tulburările vasculare sunt vinovate de producerea vertijurilor și diferă de la un pacient la altul, în funcție de vârsta acestora. Circulația articulară bazicală neadecvată poate produce ischemia structurilor trunchiului cerebral și simptome de vertij, tulburări de auz și vedere, probleme senzoriale și motorii.
Vertijul apare și datorită excitării nervului corzii timpanului care are legătură cu nervul vestibular. Anumite boli grave – scleroza, encefalita, tumorile cerebrale – pot afecta nucleii vestibulari, pot întrerupe conexiunile acestora, pot produce o presiune pe căile vestibulare și afecta temporar circulația sanguină, de aceea se ajunge la scăderea oxigenului din țesuturile organismului, la amețeală, vertij, stare de dezechilibru.
Spondiloza cervicală poate da simptome cohleo-vastibulare din cauza producerii de tulburări circulatorii în artera vertebrală, astfel apar amețeli, vertij, senzație de ureche astupată, zbârnîit, vâjîit și zgomot în urechi, de vată sau insectă în ureche, diminuarea temporară a acuității auditive, senzație de rotație a obiectelor din jur, de dezechilibru și dureri în urechi care iradiază spre frunte.
Un accident ce are ca rezultat o fractură de craniu poate răni sau inflama nervul vestibular și produce vertij. De asemenea, anumite traume la gât și migrenele pot fi alte cauze ale acestui simptom. Tumorile de acustic sunt alte cauze importante ale vertijului. Inflamarea labirintică sau la urechea internă este urmată de pierderea auzului și apariția vertijului.
Vertijul poate fi provocat și de răul de mișcare, de schimbarea continuă a accelerației, de expunerea în medii cu gravitație neobișnuită. Răul de mare poate produce de asemenea amețeală și dezorientare, dezechilibru și vertij. Acest simptom al răului de mare este de intensitate diferită și poate crea senzația de rotație, de prăbușire în gol, de instabilitate, de oscilație, iar în majoritatea cazurilor este însoțit de simptome de greață și vărsături, de transpirații reci, diaree, salivație abundență și hipotensiune arterială. Răul de avion este o altă cauză a vertijului și produce slăbiciune, apatie, senzație de dezechilibru, de plutire în gol, de transpirații reci, greață și vomă, scăderea tensiunii arteriale și a pulsului.
Boala Ménière are simptome caracteristice de amețeală, tulburări ale auzului, țiuit în urechi și vertij. În cazul acestei boli au importanță alergiile, infecțiile de focar, distoniile neurovegetative, obstrucția tubară, afecțiunile digestive, bolile cardio-vasculare, tulburările endocrine și de metabolism. Vertijul în boala Ménière apare brusc, puseul are durată variabilă, este prezentă senzația de dezechilibru, de rotire a obiectelor din jur, stările de greață și vărsături, dorința și necesitatea de a sta culcat pentru a nu cădea jos, însă nu se produce pierderea cunoștinței.
Sindromul Cogan poate produce vertij și este un atac brusc de fotofobie, de încețoșare a vederii și dureri oculare, prin afectarea retinei și diminuarea vascularizării corneei. Acest sindrom are simptome de greață, vărsături, vertij, apariția unor zgomote auriculare și pierderea progresivă bilaterală a auzului.
Vertijul este un simptom al tulburărilor vestibulare, o senzație falsă de dezechilibru, o senzație iluzorică a deplasării aparente a obiectelor din jur, o senzație de autoînvârtire, de instabilitate, de amețeală și incertitudine în mers. Acest simptom este asociat cu tulburări auditive, cu zgomote în urechi, cu o stare de anxietate și de spaimă, cu o senzație de indispoziție, de neliniște, de spaimă și deplasare, de părăsire a puctelor fixe și de rotație, de pierdere a echilibrului și necesitatea de a sta sprijinit de ceva.
Un astfel de bolnav are o senzație de greață, vomă și transpirație din cauza vertijului, are stări anxioase în timpul crizei și de nesiguranță, simte nevoia de a sta întins. Există și persoane care suferă de vertij dar spun că nu au alte simptome (ca de exemplu cele prezentate mai sus) însă simt o stare de slăbiciune generală.
Unele vertijuri sunt ușoare, pot fi cu deplasarea capului sau cu înclinarea lui într-o anumită poziție. Se poate vorbi și despre vertijul de poziție, care apare din cauza flectării posterioare a capului (când stai să văruiești un plafon sau să pictezi cupola unei biserici). Poziția de rotație a capului și hiperextensia gâtului sunt asociate cu insuficiența circulatorie și cu producerea acestui simptom.
Cei care suferă de vertij trebuie să știe că își pot ameliora această stare dacă stau puțin în poziția culcat. Acesta este sfatul medicilor pentru ei, pentru a scăpa de disconfortul creat de vertij. În cazuri mai grave se întâmplă să persiste starea de dezechilibru și de anxietate.
În timpul crizei de vertij apar suferințe labirintice, probleme ale auzului. De regulă criza nu durează mai mult de o oră, iar în faza de latență zgomotele și hipoacuzia se mențin deși vertijul dispare. Medicii spun că bolnavul are o surditate mai mult sau mai puțin accentuată, vocea slabă, abia percepută, de intensitate redusă din cauza distorsiunilor, suferă de pierderea parțială a auzului.
Scapă de vertij cu ajutorul suplimentelor esențiale naturale!
Vitaminele din complexul B sunt necesare pentru buna funcționare a creierului dar și a sistemului nervos central. În cazuri de vertij se recomandă suplimentele de vitamina B3, B6, B12, care scad colesterolul din sânge, au efect benefic asupra circulației cerebrale, îmbunătățesc starea de sănătate. Tot pentru îmbunătățirea circulației este indicată și vitamina E care este benefică și pentru piele.
Vitamina C este de asemenea un bun antioxidant care ajută în normalizarea circulației sangvine. Pentru creașterea cantității de oxigen în creier este eficientă dimetilglicina. Vitamina A este un bun antioxidant care combate efectul negativ al radicalilor liberi și crește imunitatea organismului.
Mineralele – calciu, magneziu și zinc – sunt de asemenea bune în tratamentul vertijului. Suplimentele de calciu și magneziu pot preveni stările de amețeală și normaliza impulsurile nervoase. Zincul ajută în consolidarea sistemului imunitar al organsimului și prevenirea îmbolnăvirii. Pentru menținerea echilibrului de vitamine și minerale trebuie urmată o alimentație echilibrată și sănătoasă care să conțină alge, fructe și legume care sunt bogate în astfel de substanțe.
Suplimentele de coenzima Q10 îmbunătățesc circulația sângelui, detoxifică organismul și cresc rezistența corpului în fața agenților patogeni. Pentru normalizarea circulației sângelui și scăderea tensiunii arteriale se pot folosi ceaiurile din plante medicinale, din păpădie, ghimbir, Ginko biloba, piper de Cayenne.
Persoanele care suferă frecvent de amețeală și vertij trebuie să evite alimentația grasă, prăjelile, condimentele, alcoolul, nicotina și cofeina. Dieta trebuie să conțină proteine dar puțină sare. Stilul de viață este foarte important la astfel de pacienți, ei trebuie să stea într-o atmosferă de calm, să nu facă efort fizic, să fie feriți de stres, traume fizice și psihice, de agitație, certuri, evenimente neplăcute și alte stări negative.
Astfel de persoane trebuie să nu efectueze zboruri cu avionul, călătorii cu mașina, cu vaporul sau alte ambarcațiuni pe apă deoarece astfel își pot produce senzație de legănare, tulburări de respirație și puls, stări de greață și vărsături, slăbiciune, dureri de cap și transpirații, care nu sunt indicate unor suferinzi de afecțiuni ai sistemului vestibular.
Tratamentul constă în evitarea intoxicației cu anumite medicamente și administrarea unor preparate farmaceutice recomandate de medic pentru îndepărtarea simptomelor și tratamentul bolii care le-au produs. În anumite cazuri se aplică exerciții speciale (pentru creșterea rezistenței labirintice și antrenamentul sistemului vestibular) sau chiar se alege intervenția chirurgicală.
