Care sunt cele mai bune sisteme si metode pentru dezvoltarea dictiei?

Ce este dictia? Este un fel de a vorbi cu intelepciune, oferind o bogatie de informatii printr-o pronuntie corecta dar si prin articularea corecta a cuvintelor. Atat vocea cat si respiratia trebuie controlate, pentru a reusi sa exprimam gandurile noastre in mod fluent, folosind tonuri diferite si pauze adecvate. Despre dezvoltarea vorbirii si arta de exprimare s-a vorbit foarte mult insa probabil putini sunt cei care constientizeaza cat de importante sunt pentru fiecare om aceste abilitati. Nu e simplu sa ai un discurs clar si competent insa trebuie sa fim convinsi de faptul ca efectul sau este exceptional, el este un semn clar de om educat si aduce foarte multe avantaje in viata de zi cu zi.

Daca iti doresti sa fii lider, om de radio sau de televiziune, sau pur si simplu un om care sa aiba incredere in sine si sa vorbeasca frumos, trebuie sa dai o mare importanta dictiei. De exemplu, un actor trebuie sa stie exact cum sa se exprime in arta scenica, deci sa stapaneasca dictia si fonetica. Nu orice om se poate lauda ca are capacitatea de a vorbi liber, corect si frumos. Multi dintre noi cauta perfectiunea si cu un pic de efort pot reusi, nimic nu este imposibil, pot face si acest lucru daca sunt ambitiosi, pentru ca nimic nu se poate fara sa iti dai cu adevarat silinta. Abilitatea de a avea o dictie buna tine de mai multe competente, de un vocabular bogat, o gramatica corecta, expresivitatea in exprimare si de modul in care este structurat orice discurs. In orice exprimi trebuie sa ai o dictie buna si o exprimare corecta, articulata. Sunetele trebuie sa fie exprimate corect, accentuate. De multe ori articularea gresita a sunetelor se datoreaza aparatului vocal si astfel pronuntia lor nu se face in mod clar. Din fericire orice fel de problema de dictie poate fi corectata, important este ca persoana in cauza sa isi doreasca cu adevarat acest lucru. In acest scop ea poate face exercitii de dictie in mod regulat.

Dictia este un cod de recunoastere a comunicarii, in sensul ca noi ne recunoastem unul pe altul. Daca un om are o exprimare corecta, o dictie frumoasa, fiecare din cei care il asculta va sti ca acel om a avut o preocupare in acest sens, a fost interesat sa-si aprofundeze cunostintele, a manifestat o pasiune pentru cuvinte, pentru modul cum se pronunta corect, pentru imbogatirea vocabularului si deci a studiat si este o persoana educata.

La ce serveste insa dictia corecta, sau un curs de dictie? Prin educarea vocii sau dezvoltarea dictiei o persoana reuseste sa se exprime in armonie cu tot ce o inconjoara. Ea trebuie sa dobandeasca cunostintele necesare astfel incat sa redescopere un echilibru reinnoit intre respiratie, corp si emisia vocala. Prin exercitii destul de usoare va reusi sa-si imbunatateasca capacitatea de a se exprima, va avea vocea mai armonioasa si mai convingatoare.

Metode pentru dezvoltarea dictiei:

Inregistrarea vocala a vocii si ascultarea ei este un bun exercitiu. Vocea fiecaruia din noi nu este asa cum pare, de aceea este bine sa citim un paragraf din ziar sau dintr-o carte, sa ne inregistram si apoi sa ascultam rezultatul. Astfel vom observa defectele si prin repetitie vom incerca sa le corectam. Dupa mai multe recitiri si inregistrari se va ajunge la un rezultat foarte bun.

Exercitiu de dictie (se citeste clar si tare, de mai multe ori pana se obtine o pronuntie corecta): bra-bre-bri-bro-bru-bră-brî sau vra-vre-vri-vru-vră-vrâ.

Exercitiu care trebuie repetat de mai multe ori (se citeste intai rar si cat mai corect si apoi din ce in ce mai rapid, dar cu grija pentru ca pronuntia sa fie cat mai buna):

Pila-n pungă, punga-n pila, pilălău cu pila lungă pileşte pila pili cu pila lungă pe dunga pili până când punga-n pilă a pilit pila pilită-n dungă.

Cosaşul Saşa când coseşte, cât şase saşi saşul coseşte. Şi-n sus şi-n jos de casa sa, saşul coseşte şi-şi spune sieşi: sunt Saşa Cosaşul care cât şase saşi coseşte şi-n sus şi-n josul casei cât şase case.

Un caricaturist care caricaturizeaza caricaturi caricaturistice nu poate caricaturiza caricatura sa.

E pestrita prepelita pestrita, dar mai pestriti sunt puii prepelitei pestrite.

Un vultur sta pe pisc c-un pix in plisc.

Gandindu-ma ca te gandesti ca ma gandesc la tine, gandeste-te ca ma gandesc ca te gandesti la mine.

Fata are flori pe prispa, prispa are flori, fata are flori pe prispa, prisma are flori.

Un cocostarc s-a dus la descocostarcarie, unde se descocostarcareau si alti cocostarci nedescocostarcariti, ca sa se descocostarcareasca de cocostarcaria lui.

O sapa lata, doua sape late, sapte sape late si inca alte sape late si alte sapte sape late.

Bucur si Bucura se bucura ca Bucurel e bucuros in Bucuresti. Bucura-te cum s-a bucurat.

Fata are flori pe prispa, prispa are flori, fata are flori pe prispa, prisma are flori.

Luni la lumina lumanarii luminata de luna prin luminator ia luminat o luminita in lumina ochilor.

Creata isteata, zambitoare si glumeata, scandeaza cu dictie fara interdictie fel de fel de poezii azurii cu copii si faclii, pe hartii, mii si mii apoi pe-un cal merg la bal triumfal.

Patru buburuze, Rosii archebuze, Bazaie ursuze, Zburand pe peluze.

Capra neagra-n piatra calca, Cum o calca-n patru crapa!
Crape capu caprii-n patru, Cum a crapat piatra-n patru!
Capra neagra calca-n clinci, Crapa-i-ar capu caprii-n cinci
Cum a calcat capra-n clinci.

Papucarul papucareste papucii nepapucariti ai papucaresei, dar papucareasa nu poate papucarii papuci nepapucariti ai papucarului care papucareste papuci nepapucariti.

Bucuroaia cand s-a intors Bucurel bucuros de la Bucuresti.

Rica nu stia sa zica: rau, ratusca, ramurica, dar de cand baiatu-nvata poezia despre rata, Rica stie-acum sa zica: rau, ratusca, ramurica.

Am o prepelita pestrita cu paisprezece pui de prepelita pestriti. E mai pestrita prepelita pestrita decat cei paisprezece pui de prepelita pestriti, iar mai pestrit decat prepelita cea mai pestrita este prepelitoiul cel pestrit.