În general persoanele care sunt supraponderale pot suferi de probleme la genunchi, deoarece o sarcină suplimentară la nivelul acestora este nesănătoasă. Alergătorii au un risc crescut de a suferi de osteoartrită la genunchi. Uzura cartilajului de la genunchi apare odată cu inaintarea în vârstă, de aceea sunt indicate suplimente care ajută la creșterea din nou a țesutului cartilaginos.
Glucozamina este recomandată pentru portejarea articulațiilor, lubrifierea genunchiului, prevenirea osteoartritei, regenerarea cartilaginoasă. O altă problemă a genunchiului este inflamația cartilajului de sub rotulă care apare la sportivi, la cei care aleargă mult. Tendinita patelară apare la genunchii săritorilor. Corticosteroizii au efect de reducere a durerii create de edem. Acidul hialuronic reface lichidul sinuvial de la articulația genunchiului, ameliorează durerile și tratează edemul.
Pentru a înțelege aceste probleme ale genunchiului prezentăm câteva aspecte legate de anatomia acestuia. Genunchiul are o structură articulară destul de simplă, alcătuită din mai multe segmente ce sunt în legătură. Specialiștii consideră că articulațiile genunchiului sunt cele mai puternice din corpul uman.
Genunchiul este alcătuit din următoarele oase: rotulă, femur, tibie și fibulă. Femurul are doua proeminențe osoase prevăzute cu cartilaje articulare care ameliorează șocurile. De asemenea, genunchiul are numeroase ligamente (benzi rezistente de țesut) care împiedică formațiunile acestuia să se frece unele de altele și să se erodeze. Rotula are un tendon mare care acoperă o parte din femur și tibie, trecând peste rotulă.
Genunchiul are o serie de ligamente care stabilizează structurile acestuia, miscările dintre femur și tibie, și anume: două ligamente laterale (unul mai mare numit ligament colateral medial si altul mai mic numit ligament colateral lateral), doua ligamente încrucișate din interiorul articulațiilor genunchiului (ligamentul încrucișat anterior și cel posterior).
Alte părți ale genunchiului sunt meniscurile: unul medial care este intern și unul lateral care este extern. Aceste meniscuri îndeplinesc rolul de stabilizare a genunchiului, de atenuare a șocurilor și presiunilor care apar intre cele doua oase: tibie și femur. Articulația genunchiului are oase, ligamente, tendoane, dar și nervi, mușchi și vase de sânge.
Orice durere la genunchi are o explicație, iar diagnosticul cel mai corect il poate pune un medic. Durerea de genunchi poate fi cauzată de un ligament rupt, de daune la menisc (rupturi ale acestuia), de inflamații la genunchi și altele. Cauza disconfortului poate fi stabilită de un cadru medical de specialitate iar tratamentul tot de acesta.
Principalele afecțiuni ale genunchiului sunt: osteoartrita sau deteriorarea cartilajului articular, artrita reumatoidă sau inflamatorie, artrita post-traumatică care apare în cazuri de leziuni de ligamente, probleme la menisc, fracturi, bursită, boala Osgood-Schlatter (sau dureri de creștere), înfecția osului, infecția articulației și alte traume.
Ce trebuie să faci pentru a scăpa de durere și edem?
Când apar leziuni ale părților moi însoțite de durere la genunchi, fără deformarea acestuia, este bine să puneți cuburi de gheață, să țineți genunchiul ridicat pe perne și să luați ibuprofen sau un alt medicament antiinflamator. Dacă apar leziuni la cartilaje și ligamente în urma unor traumatisme se aplică gheața, se ia un medicament analgezic antiinflamator pentru scăderea tumefacției.
În cazuri de infecții a osului și articulației se administrează medicamente antibiotice la recomandarea medicului. Cei care suferă de bursită sau de simptome de durere, rigiditate, încălzire, care apar din cauza îngenuncherii frecvente pe o suprafață dură trebuie să ia ibuprofen, medicamente analgezice și antiinflamatorii.
Exerciții recuperatorii pentru articulațiile genunchiului:
Exercițiul 1A
Exercițiul 1 – Stai întins pe sol pe o saltea. Ții genunchiul drept ridicat, te sprijini pe talpa piciorului drept, iar picioarul stâng il ții întins. Ridici piciorul stâng în sus pâna la nivelul genunchiului drept și revii în poziția inițială dar fără să atingi solul. Repeți exercițiul de cel puțin 20 de ori, până simți că mușchii piciorului sunt obosiți și nu mai poți să execuți mișcarea.
Exercițiul 2 – Stai întins pe sol, cu piciorul drept întins, iar cel stâng ridicat, îl susții cu ajutorul palmelor încrucișate. Ridici piciorul stâng în sus, cât mai drept, până în momentul în care nu mai simți tensiune în zona coapsei. Nu trebuie să forțezi piciorul, îl ridici doar atât cât poți. Menții poziția timp de 3 secunde din momentul în care obosești sau simți tensiunea musculară. Revii la poziția inițială și repeți exercițiul. Menții coapsa nemișcată cu ajutorul palmelor, miști doar gamba.
Exercițiul 3 – Stai în picioare, îndoi genunchiul drept, ții gamba dreaptă cu mâna. Ții spatele drept și ridici piciorul drept până simți tensiune musculară.
Exercițiul 4 – Execuți mișcări de ridicare și coborâre pe piciorul drept și apoi pe cel stâng pană obosești. Mișcările se fac lent, fără a forța genunchiul.
