Problema multor oameni este că au un anumit grad de obezitate și dorința lor este să scadă în greutate. Cauza creșterii în greutate este numărul mare de calorii și de aceea este necesară îngerarea unei cantități mai mici de calorii decât consumă organismul unui individ.
Sportivii care se antrenează cu greutăți trebuie să consume zilnic o cantitate destul de semnificativă de proteine dar și să se antreneze serios pentru a-și modela musculatura. Pentru a scăpa de excesul de țesut adipos ei aleg diete restrictive care pot reduce nivelul de grăsimi corporale dar uneori au și dezavantajul de a diminua și masa musculară.
Ceea ce s-a demonstrat deja de către specialiști este faptul că excesul de carbohidrați este motivul creșterii în greutate de aceea este necesară limitarea consumului de alimente de acest gen. Prin regimul sărac în carbohidrați se reduce eliminarea insulinei, astfel organismul va folosi rezervele proprii de grăsime pentru nevoile energetice. Persoanele care practică culturismul pot aborda o dietă săracă în carbohidrați deoarece ei doresc să dobândească o masă musculară mare.
În ce constă un regim sărac în carbohidrați?
Se stabilește o anumită cantitate de carbohidrați care reprezintă doza zilnică medie. Dieta se ține 4 luni și are 4 etape. Chiar dacă doza de carbohidrați este oarecum bine aproximată este posibil ca în unele zile să fie oarecum mai mare iar în alte zile puțin mai mică. Prin astfel de oscilări se poate stimula metabolismul, se poate obține mai multă energie (când este un surplus de calorii) necesar mai ales în zilele de antrenament. În prima etapă a dietei se diminuează cantitatea de carbohidrați (care se consuma în mod normal înainte de a începe regimul) cu 25%.
Acest lucru ajută organismul să se obișnuiască cu noul regim și eventual să se scadă și în greutate. Dacă nu se observă nicio diminuare a greutății este necesar ca să se efectueze mai multe exerciții fizice aerobice. În a doua etapă se reduce iar cantitatea de carbohidrați cu 25%. Carbohidrații sunt simpli și complecși, cei mai recomandați sunt cei din a doua categorie (ex. cartofi, paste făinoase, orez). Carbohidrații simpli sunt monozaharidele. Pe parcursul dietei aportul de proteine trebuie să fie suficient, de 2 g/ kg corp. În cazul în care dieta este prea restrictivă și se slăbește prea mult este indicat să se crească puțin consumul de alimente ce au grăsimi sănătoase.
În etapa a treia se reduce iar cantitatea de carbohidrați cu 25% și se crește cantitatea de proteine cu până la 2,5 g/ kg corp. În timpul acestei etape este posibil să apară o stare de epuizare a organismului care din fericire va fi eliminată în următoarea etapă a dietei care presupune creșterea consumului de carbohidrați cu 25% și respectarea unui consum de proteine de 2 g/ kg corp. Prin această etapă organismul va avea mai multă energie fără să se acumuleze grăsimi corporale.
Cele mai bune surse de carbohidrați sunt crustaceele și peștele de mare, se aleg calamarii, stridiile, midiile, păstrăvul, macroul, somonul, codul, cambula, tonul. Crustaceele au puține calorii și multe grăsimi benefice pentru organism iar peștele de mare are mai puține glucide comparativ cu peștele de apă dulce. Carnea este o excelentă sursă de proteine, mai ales carnea de pui, rață, iepure, curcan, vită.
Dintre acestea indicat este să se aleagă carnea de iepure, pieptul de pui și pieptul de curcan. Alimentația trebuie să conțină ouă fierte, brânză de vaci degresată, lapte fără conținut mare de grăsimi dar și legumele. Aproape fiecare masă trebuie să conțină legume deoarece acestea sunt bogate în fibre și vitamine. Surse foarte bune de legume sunt: varza, dovleceii, roșiile, ceapa, castraveții, morcovii, varza de Bruxelles, broccoli, conopida și altele.
