Marul-de-scortisoara (Annona squamosa) si proprietatile fructelor sale

0
837

Marul-de-scortisoara (Annona squamosa)
Marul-de-scortisoara (Annona squamosa)

Exista aproximativ 2000 de specii de plante care produc fructe comestibile si care apartin de familia Annonaceae. Dintre acestea o parte sunt copaci de dimensiuni medii si provin din America Centrala si de Sud iar in timp au fost introdusi si in alte tari. Marul-de-scortisoara este un copac inalt de pana la 10 m care face parte din aceasta familie, este cunoscut si cu numele popular de marul-cu-solzi datorita aspectului fructelor sale si are denumirea stiintifica de Annona squamosa.

In regiunile tropicale acest copac este cultivat mai ales pentru fructele sale foarte gustoase, dulci, care se aseamana ca aroma cu o combinatie de capsuni, banane, pere, ananas si scortisoara. Ele se consuma proaspete, se culeg cand sunt coapte si nu rezista mai mult de 3 zile. Au coaja foarte delicata, de aceea este bine sa fie alese fructele nu foarte bine coapte, ele astfel se pot coace foarte bine in timp stand la intuneric si apoi pot fi pastrate putin la frigider.

Marul-de-scortisoara este prezent astazi si in regiunile mediteraneene, in Insulele Caraibe si anumite regiuni din India (unde are numele de Sharifa). De asemenea plantatii de Annona squamosa apar in Israel, Madeira, Spania, Italia de Sud. Copacul are coroana mare cu crengile ramificate ce se apleaca frumos deasupra solului si sunt inzestrate cu un frunzis dens, cu ramurele tinere ce au coloritul roscat-maroniu. Frunzele au lungimea de 7,5-15 cm si latimea de 3,8-8,9 cm, fiecare de forma ovala, pe partea inferioara cu perisori, sunt opuse pe doua randuri, au petiol lung de 1,2 cm. Florile sunt in perechi cate doua sau cate trei sau apar individual. Au peduncul scurt acoperit cu perisori, petalele sunt carnoase si verzi, au forma alungita de 3 cm. Sunt parfumate iar in interior au petale mici si roz. Fructele sunt destul de mari, de forme conice usor neregulate, au greutatea de 300 g, lungimea de 10-20 cm si latimea de 10 cm, sunt acoperite cu o pielita de culoare verde-galbui subtire sau mai groasa, cu stratul exterior alcatuit din umflaturi rotunde si crestaturi poligonale ce se aseamana cu mici solzi carnosi, iar pulpa dulce-acrisoara, aromata, suculenta si alba. Mirosul dulce si parfumat al fructelor coapte se poate simti de la o distanta destul de mare. Semintele fructelor sunt numeroase, lungi de pana la 2 cm, lucioase, in nuante de culori maronii-inchise sau negre.

Fructul Annona squamosa

Fructele de la marul-de-scortisoara sunt comestibile insa trebuie consumate fara semintele sale ce au o toxina otravitoare. Niciodata nu se consuma fructele cu tot cu seminte. Frunctele au aplicatii in medicina traditionala, iar semintele sunt folosite drept insecticid.

Citește și:  Zămoșița (Hibiscus trionum), o plantă medicinală benefică pentru rinichi

Doar 100 g de fructe are valoare nutritiva foarte mare, contine 75 kcal, pana la 77 g apa iar restul proteine, glucide 19 g, minerale (mai ales fier, calciu, magneziu, mangan, zinc si fosfor), grasimi 0,1 g, antioxidanti si vitamine C, E si B.

Foarte important este continutul de fibre ceea ce face ca fructul sa ajute la prevenirea colesterolului si a constipatiei. De asemenea subtantele antioxidante, anumiti compusi (asimicin si altii) ii confera proprietati antihelmitice sau altfel spus de combatere a parazitilor intestinali, anticancerigene si de vindecare a malariei.

In 100 g pulpa de fruct se gaseste 5-16,8 mg vitamina C care ajuta la sinteza colagenului in organism, a proteinei ce mentine integritatea vaselor sanguine, a oaselor, organelor si pielii. De asemenea se stie ca vitamina C ajuta organismul sa lupte impotriva infectiilor si virusilor, ajuta la vindecarea ranilor, la combaterea radicalilor liberi si cresterea actiunii celulelor albe din sange. De asemenea fructul de mar-de-scortisoara contine o cantitate importanta de vitamina B, de niacina, piridoxina, acid folic si riboflavina. Continutul mare de minerale si vitamine ajuta la consolidarea sistemului imunitar al organismului si la combaterea anemiei.

Annona cherimola

O alta specie este Anona cerimolia, una din cele mai mari din climatul tropical si mediteranean, care a fost cultivata inca de pe vremea incasilor. Acest copac apare aproape peste tot in lume, in America tropicala, mai ales in Peru si Ecuador, in Asia, Calabria si Sicilia Italiei. Fructele acestui copac pot cantari 250-600 g (in cazuri exceptionale si 1 kg) si au un colorit ce variaza de la verde la cenusiu-castaniu. In interiorul lor apar numeroase seminte negre care nu sunt comestibile, iar daca acestea sunt indepartate fructul poate fi consumat proaspat fara probleme. El are un gust dulce-acrisor, este delicat, suculent si foarte aromat si gustos. Doar 100 g din pulpa fructului contine 114 kcal. Semintele dintr-un singur fruct pot ajunge si la un numar de 100, dar pot fi desprinse si eliminate din pulpa acestuia cu usurinta. Ele nu se consuma niciodata deoarece sunt otravitoare, contin o substanta toxica.

Fructele de Annona cherimola pot fi consumate proaspete chiar in ziua cand au fost culese, sau in timp de 3 zile, apoi se altereaza. Pot fi combinate cu iaurt sau lapte, in salate, sau folosite la prepararea unor deserturi si inghetate. Sucul natural din fructele acestui copac este revigorant, creeaza o senzatie de prospetime, este dulce-acrisor si foarte placut la gust.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.