Nocebo – fratele mai putin cunoscut al efectului placebo

0
172
Nocebo - fratele mai putin cunoscut al efectului placebo

Nocebo – cand credinta nu ne face mai puternici

Doctorii si samanii au folosit dintotdeauna sugestia drept adjuvant al tratarii pacientilor lor, insa ce se intampla cand efectul placebo devine nocebo, provocand moartea pacientilor? Ritualurile vracilor se foloseau si de convingerea pacientului ca acestea vor avea efect, lucru de care se ingrijea vraciul inainte de a incepe „tratamentul”, astfel ca pacientul se vindeca doar pentru ca el credea in tratamentul ce ii era prescris. In zilele noastre, aceasta tehnica de vindecare poarta numele de efect placebo, iar specialistii sunt uimiti de capacitatea organismului de a se vindeca.

Doctorii de astazi stiu ca pastilele placebo, cele care nu contin niciun element activ ce ar ajuta la vindecare, sunt destul de eficiente in conditii similare cu medicamentele obisnuite in unele cazuri. Testul actual al dovedirii eficientei unui medicament nou este cel dublu orb, in care pacientilor ce sufera de o boala li se da un tratament, jumatate luand pastile placebo si jumatate medicamentele testate. Nici doctorii nici pacientii nu stiu ce fel de pastile primeste fiecare pacient.

Efectul placebo este insa insotit si de efectul nocebo. In timp ce primul inseamna „provocare a placerii”, cel de-al doilea este opusul care provoaca rau. Daca pacientul primeste un medicament si este ferm convins ca acesta ii va face rau, atunci acesta va experimenta efectul nocebo, opusul efectului de sugestibilitate mult promovat.

Are pesimismul vreun efect?

In ultimii ani si efectele negativitatii asupra sanatatii au fost cercetate, descoperindu-se ca efectele asteptarilor individului variaza mult, de la iritatii si chiar pana la deces. In 1993 a fost efectuat un studiu care analiza efectele pe care le are pesimismul asupra corpului si sanatatii. Aceasta cercetare s-a desfasurat pe un numar de pacienti ce sufereau de o boala care reducea cantitatea de sange ce ajungea la inima numita in termeni medicali ischemie miocardica.

Studiul care lua in considerare efectul nocebo a aratat ca cei care aveau si afectiunei depresive aveau in medie 1,6 mai multe episoade ale bolii de care sufereau si erau predispusi la deces din aceasta cauza de 1,5 ori mai rapid. Evaluarile psihiatrice  efectuate arata ca, cu cat pacientii credeau ca vor muri, cu atat mai multe sanse existau ca acest lucru sa se intample.

Un alt studiu efectuat asupra unor pacienti cu astm a aratat si el ce efecte are pesimismul asupra conditiei de sanatate. Celor care au participat la acest studiu li s-a dat un inhalator cu solutie salina, unora li s-a spus ca aceasta solutie este inerta si nu au patit nimic, insa cei carora li s-a spus ca au inhalat alergeni au avut crize in proportie de 48%.

Cand celor care sufereau crize de astm li se dadea un inhalator cu solutie salina pentru a li se trata simptomele, acestia nestiind ca substanta nu va avea niciun efect, crizele incetau. Li se recomanda doctorilor o abordare pozitiva  a bolii in contact cu pacientii, astfel putandu-se reduce costurile pe care acestia le vor plati pe termen lung.

Creierul, mai puternic decat medicina?

Inca de la jumatatea secolului 20, efectul placebo a fost studiat de oamenii de stiinta care au identificat acest fel de reactie la peste 30 % din pacientii tratati. Fratele acestui efect a inceput sa prinda radacini pentru oamenii de stiinta abia in anii `90, cand acesta a inceput sa fie studiat. In prezent, efectul nocebo este mai studiat ca oricand, specialistii incercand sa demonstreze impactul sau asupra pacientilor.

Anul trecut, un grup de cercetatori britanici si germani a  efectuat un studiu de amploare ce avea ca si scop studiul efectului nocebo. Ei au avut 22 de voluntari carora li s-a atasat un dispozitiv pe picior care emitea caldura, acestora cerandu-li-se sa noteze durerea pe care o simt de la caldura pe o scara de la 1 la 100. Nivelul caldurii emise a fost modificat de oamenii de stiinta pana cand acesta ajungea la 70. Voluntarii au primit in perfuzii un analgezic puternic pentru a contracara efectul durerii.

In tot acest timp, creierul fiecarui voluntar a fost scanat, obtinandu-se imagini in timp ce creierul incerca sa analizeze durerea si efectul medicamentului primit. Cand oamenii de stiinta induceau senzatia arderii si le dadeau voluntarilor medicamentul fara ca acestia sa stie, voluntarii simteau ca durerea lor se atenueaza, fara ca ei sa se astepte la acest lucru, medicamentul functionand deci fara sugestie.

Desi efectul placebo putea fi inregistrat, atunci cand voluntarii stiau ca li se va administra analgezicul, desi acesta se afla deja in organismul lor, toti voluntarii simteau ca durerea lor trece, astfel ca s-a constatat ca efectul placebo dubleaza efectul analgezicului.

Efectul nocebo, cel opus placerii, putea fi identificat atunci cand voluntarilor li se spunea ca analgezicul nu le mai este administrat, desi acest lucru  nu era adevarat. Voluntarii credeau ca durerea lor se va amplifica, astfel ca si creierul lor functiona altfel, aratand modificari ale retelelor neuronale. Voluntarii simteau si variatiile durerii cu care se confruntau corpurile lor.

In urma acestui studiu s-a constatat ca cele doua efecte ale sugestiei nu activeaza aceleasi zone din creier. Cand voluntarii credeau ca durerea se atenueaza, zonele creierului specifice efectului placebo erau active, iar cand acestia credeau ca durerea va creste in intensitate, zonele creierului care erau active erau cele ce controleaza anxietatea si dispozitia.

Abordarea diagnosticului

Efectul nocebo poate fi declansat si de declaratiile doctorului si de sfaturile pe care acesta le da pacientului sau. Un studiu al cercetatorilor germani arata ca abordarea doctorului in ceea ce priveste boala pacientului este foarte importanta, prin folosirea catorva cuvinte acestia putand afecta starea pacientilor lor.

Studiile arata ca pacientii sunt extrem de receptivi in ceea ce priveste sugestiile negative, reactia acestui efect fiind accentuarea situatiei critice, agravarea bolii, necesitatea unei perioade mai lungi de convalescenta sau chiar accidente. Desi practicile medicale spun ca, daca pacientul stie dinainte ca procedurile medicale sau tratamentul sau vor include durere si anxietatea, atunci acestea vor fi ameliorate, rezultatele studiilor spun chiar contrariul, daca pacientul stie ca ar trebui sa simta durere, atunci el va simti o durere si anxietate sporita.

Un alt studiu recent efectuat pe femei gata sa nasca a scos la iveala alte reactii ale efectului nocebo. Cand au primit anestezia epidurala, unui grup de femei li s-a spus ca vor simti o intepatura ca de albina, in timp ce celorlalte li s-a explicat intr-un mod abstract, spunandu-li-se ca anestezicul ce li se administreaza le va face sa nu mai simta durerea. In cazul primului grup, durerea simtita in timpul intepaturii cu seringa a fost notata cu cinci de cele care credeau in ”intepatura de albina” si cu trei de cele care nu au primit aceasta fraza ca si explicatie.

Durerea, efect nocebo, poate aparea chiar si atunci cand nu exista niciun fel de stimul extern. Universitatea din California a realizat un experiment care arata exact acest lucru. Studiul ce  a avut loc cu acordul celor 34 de studenti voluntari presupunea ca acestia sa stie ca vor lua parte la un studiu al efectelor electrice asupra functionarii creierului. De aceea, voluntarilor li s-au lipit electrozi pe scalp. Voluntarii au fost avertizati ca ar putea avea parte de dureri mari inaintea terminarii experimentului.

nocebo

La finele acestuia, doua treimi din voluntarii participanti au declarat ca au avut dureri de cap, desi curentul electric nu a parcurs drumul catre  electrozii atasati de capul acestora nici macar un moment. Oamenii de stiinta au aflat in acest fel ca oamenii se pot imbolnavi singuri doar daca se asteapta la acest lucru. Acest efect poate foarte usor sa declanseze un cerc vicios, daca oamenii cred ca ceva le poate face rau, anxietatea si simptomele deja existente se pot inrautati si noi efecte negative pot sa apara.

Citește și:  Fitness pentru îmbunătățirea sănătății și o siluetă de invidiat

Efectul nocebo apare si in cazul testarii medicamentelor pe oameni. Daca acelora care participa la aprobarea de experimente noi li se spune ce fel de efecte adverse sau secundare ar putea intampina, un numar considerabil din cei care participa la test vor prezenta aceste efecte negative, chiar daca primesc de fapt medicamentul placebo. In unele cazuri, participantii la test aveau efecte secundare atat de grave in urma folosirii medicamentelor placebo ca trebuiau sa paraseasca definitiv testul.

In multe cazuri din realitatea actuala, pacientii se plang si dau in judecata mediicii pentru malpraxis si de aceea doctorii sunt nevoiti sa le accentueze pacientilor lor efectele secundare si negative ale medicamentelor si procedurilor la care acestia se supun, crescand probabilitatea ca efectele negative sa fie inregistrate. Si autoritatile publice au inceput sa avertizeze in mod oficial cetatenii cu privire la riscurile la care acestia se supun, accentuand intr-o oarecare masura conditiile precare de sanatate ale tot mai multor oameni.

Un studiu din 2007 trage un semnal de alarma in ceea ce priveste efectele negative pe care le poate avea personalul medical asupra pacientilor. Acest experiment s-a desfasurat pe pacienti barbati ce sufereau de probleme de prostata si acestora li s-a dat un medicament care ar fi ameliorat simptomele bolii. Unor pacienti personalul medical le-a spus ca medicamentul ar putea cauza disfunctie erectila in timp ce altii nu au stiut decat ca medicamentul ii va ajuta.

44% din cei ce stiau de efectul secundar au suferit de disfunctie erectila in timp ce doar 15% din cei ce nu stiau au suferit de aceasta afectiune. Prin accentuarea efectelor secundare de catre doctori, se reduce drastic eficienta tratamentelor si astfel pacientii vor refuza aceste tratamente si se vor duce spre terapiile alternative.

Efectul nocebo este deci „ajutat” si de catre organele medicale, care insa, isi fac doar treaba cum pot mai bine. Pierderea increderii in medicina conventionala poate si ea sa accentueze acest efect negativ, reducand totodata si efectul pozitiv al medicamentelor conventionale.

De parca asta nu era de ajuns, in ultimul deceniu s-a observat ca numarul de afectiuni ce au o baza psihica este in crestere. Cand simt ca sunt expusi unui risc, oamenii se simt vulnerabili si orice experienta fireasca intr-un grad mai mare de risc este considerata problema de sanatate. Acest efect este destul de rau asupra oamenilor.

Poate aduce efectul nocebo moartea?

Acest efect negativ asupra pacientului poate duce, in conditii extreme, si la deces. Primul astfel de incident consemnat in istorie a avut loc in 1973. Un pacient identificat cu cancer de ficat in stare terminala a primit vestea ca mai are doar cateva luni de trait. Doctorul care i-a facut autopsia a descoperit ceva incredibil pe atunci: tumoarea nu era destul de mare si nici nu intrase  in metastaza, astfel ca nu avea cum sa ii provoace moartea. Omul murise pentru ca era convins ca boala ii va aduce moartea si era tratat ca si cum toata lumea s-ar fi asteptat la decesul sau.

Un caz extrem din Statele Unite ale Americii arata cat de daunator poate fi efectul nocebo. Un barbat care participa la un test de medicamente noi a vrut sa se sinucida, ingerand 29 de pastile dintr-un medicament despre care el credea ca este un antidepresiv. Desi pastilele erau de fapt placebo, barbatul a  simtit efectele secundare si a intrat in hipotensiune, avand nevoie de fluide administrate intravenos pentru a se stabiliza. Apoi, cand a aflat ca medicamentele pe care le luase erau false, simptomele sale au disparut imediat.

Un alt astfel de eveniment, petrecut in 1938 de aceasta data, a demonstrat cat de periculos este efectul nocebo cand este administrat in circumstante religioase precum in cadrul ritualurilor sau prin blestem. Un barbat a venit la spital cu simptome destul de grave, pierzand 25 de kilograme in greutate, iar doctorii au crezut ca sufera de tuberculoza sau cancer, curios fiind faptul ca acesta nu prezenta niciun fel de simptome care sa arate vreo boala grava.

Chiar si in spital, conditia de sanatate a barbatului continua sa se agraveze, acesta refuzand sa manance si vomitand tot ce primea prin tubul gastric. Cand starea sa devenise deplorabila, sotia sa a vorbit intre patru ochi cu doctorul si i-a povestit acestuia ca sotul ei se certase cu un vraci din zona, care a dus la nasul sotului ei un lichid urat mirositor, spunandu-i acestuia ca l-a blestemat si ca nici macar cei mai buni doctori din lume nu il vor putea salva de la moarte.

Cum efectul nocebo era destul de puternic in acest caz; pana si sotia barbatului credea in blestem si se temea se spuna ceva despre asta fiindca si familia ei fusese amenintata cu aceeasi soarta. Doctorul sau s-a gandit peste noapte ce ar putea face pentru a-si convinge pacientul sa manance si sa se intremeze.

In dimineata urmatoare, el a  adunat toata familia si le-a spus ca il amenintase pe vraci sa ii dezvaluie totul despre blestem. Mai apoi, el el-a spus tuturor ca vraciul il pacalise pe barbat sa inghita oua de soparla, realizand cu asistenta sa ceva extraordinar: i-a convins pe membrii familiei si pe barbat ca omul a inghitit o soparla intr-adevar, provocandu-i voma. Dupa ce barbatul si-a vazut „daunatorul” in palmele doctorului, el a adormit si s-a simtit mult mai bine, incepand si sa manance.

Efectul nocebo a mai fost identificat si in alte randuri. Spre exemplu, pacientii care intra in sala de operatie crezand ca au mai multe sanse de supravietuire au o rata mai mare de vindecare in timp ce cei mai pesimisti, care cred ca vor muri, prezinta o rata mai mare de deces pe masa de operatie sau in primele 48 de ore de la aceasta procedura. Aceste statistici mai spun si ca 60% din bolnavii de cancer care trebuie sa mearga la chimioterapie incep sa aiba greturi inainte de a incepe tratamentul.

Un studiu si mai recent, din 1993, spune ca efectul nocebo poate duce chiar si la moarte. Oamenii de stiinta au studiat 28.000 de decese ale chinezilor stabiliti in America. Pe baza buletinelor acestora, ei au putut ajunge la o concluzie pertinenta. Ei au descoperit ca acei chinezi care credeau in astrologie si care erau nascuti intr-un an ce reprezenta un organ sensibil sau ghinionist, mureau cu cel putin 1,3 ani inaintea altor chinezi nascuti in America in ani fara ghinion.

Cercetand si buletinele caucazienilor decedati, oamenii de stiinta nu au putut trage niciun fel de concluzie, astfel ca s-a considerat ca o credinta profunda in astrologia chineza influenteaza si starea de sanatate a oamenilor pana cand ajunge chiar sa le scurteze acestora viata.

Toate studiile prezentate mai sus accentueaza impactul avut de mai putin cunoscutul efect nocebo asupra starii de sanatate a oamenilor. Totodata, se demonstreaza ca modul in care cadrele medicale comunica cu pacientul este un factor ce poate ajuta sau dauna conditiei de sanatate a pacientului, fiind in fond la fel de important ca tratamentul administrat. Constientizarea acestui efect poate duce la o imbunatatire a vietii, caci astfel oamenii pot incepe sa perceapa calitatea vietii diferit si pot sa gandeasca mai optimist, devenind astfel si mai sanatosi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.