Sindroamele hemoragice sunt produse de tulburările trombocitare. Este vorba despre insuficiența funcțională a trombocitelor sau de scăderea numărului de trombocite. Unul dintre aceste sindroame hemoragice este purpura trombocitopenică imună o boală mascată a sângelui. În ceea ce privește trombopatiile, medicii spun că sunt sindroame hemoragice în care numărul de trombocite este normal însă apar mai ales la copii, cum este boala congenitală numită trombostenia hemoragică. Astfel de sindroame se aseamănă cu trombocitopeniile.
Purpura trombocitopenică idiopatică/imună este numită și boala Werlhof. Se manifestă prin scăderea numărului de trombocite și prin creșterea numărului de megacariocite în măduva osoasă. De asemenea în cazul acestui sindrom are loc scurtarea duratei de viață a trombocitelor ca urmare a mecanismului autoimun sau a factorului antitrombocitar din sânge. Cu alte cuvine trombocitele sunt distruse mai repede din cauza acestor anticorpi antitrombocitari.
Purpura trombocitopenică imună este cauzată de boli grave precum sunt: lupus eritematos diseminat, boli virale, limfoame maligne, excesul de medicamente administrate pentru tratamentul altor boli (Chinidină, Nitroglicerină, Chinină, Fenilbutazonă, sulfamide, Rifampicină, săruri de aur și altele). Această boală mascată a sângelui apare îndeosebi la copiii mari, adolescenți sau tineri. Boala poate fi acută sau cronică. La adulți se manifestă periodic, apare și dispare, uneori se agravează.
Această boală apare destul de rar la adulți. La copii, boala se produce după o banală infecție. Cele mai importante simptome sunt: sângerări gingivale, creșterea în volum a splinei, pe membrele inferioare și pe trunchi apar echimoze cutanate, hemoragii uro-genitale, anemia posthemoragică. Splenomegalia sau mărirea în volum a splinei se produce deoarece trombocitoliza are sediul în splină.
Tratamentul purpurei trombocitopenice imune presupune aplicarea transfuziilor de sânge. Sângerarea poate pune viața în pericol, de aceea este vital să se facă transfuzii de sânge. De asemenea se face corticoterapie, cu medicamente ca Prednison. Poate exista și posibilitatea ca tratamentul să nu dea rezultate, dar astfel de cazuri grave sunt mai rare. Administrarea de glucocorticoizi are scopul de a opri boala, insă uneori aceste medicamente iși fac efectul după câteva zile.
De aceea este necesar să se administreze imunoglobulină intravenoasă care acționează rapid, inhibă eliminarea trmbocitelor și simptomele sunt ameliorate. În acest fel imunoglobulina poate salva viața pacientului. Se face și tratament pentru splenomegalie, pentru restabilirea funcției normale a splinei. Medicamentele imunosupresoare ajută în astfel de cazuri și de regulă sunt recomandate de medici la astfel de pacienți. În cazuri fericite pacientul se vindecă singur. În cazurile cele mai grave apare hemoragia la nivelul sistemului nervos central.
