Schizofrenia este o psihoză sau o afecțiune psihică care constă în tulburări de gândire, halucinații, idei delirante, cu păstrarea în memorie a unor date considerate de bolnavi ca fiind reale. În prezent, schizofrenia este o boală care apare la majoritatea pacienților în psihiatrie și modalitățile ei de manifestare sunt diferite în funcție de forma psihozei.
La pacienții care suferă de schizofrenie simplă apar simptome mai ușoare sau mai puține, în acest caz boala fiind destul de gravă însă cu evoluție lentă. Se poate recunoaște după stările de gândire autistă, cu idei delirante, nepotrivite, cu tulburări de percepție cu stări de iluzie și halucinației.
De asemenea, tendința de izolare este caracteristică acestor pacienți. Ei au un comportament nervos, iritabil, sunt retrași, intră frecvent în conflict cu membrii familiei din care fac parte și au probleme de natură afectivă.
Cea mai benignă formă de schizofrenie care apare la pacienții din psihiatrie este cea catatonică ce poate să se dezvolte în perioada tinereții, la 20 de ani. Un astfel de bolnav are obiceiul de a sta într-o poziție fixă, nemișcat și de cele mai multe ori, aceasta este incomodă, însă nu pare să-l deranjeze.
Alte simptome sunt cele de a pronunța cuvinte stereotipe, de a avea stări de agitație, tendința de a vocifera, de a executa mișcări banale repetitive, de a țipa, de a refuza să mănânce anumite alimente, de a executa acțiuni inverse și chiar anormale.
La pacienții adolescenți poate să fie vorba despre o formă de schizofrenie hebefrenică care îi face pe acești tineri să fie antisociali, retrași, să aibă un comportament pueril, ciudat, să aibă schimbări bruște de dispoziție, să plângă dintr-o dată fără motiv, să aibă sentimente inversate, oscilante, să fie labili psihici și să aibă idei delirante.
În cazuri de schizofrenie paranoidă, bolnavii aud șoapte sau voci în cap. Sunt persoane cu vârsta de 30-35 de ani care au această formă de schizofrenie și se manifestă print-un comportament bizar (provocat de iluziile și halucinațiile pe care le au).
Mimica și gesturile lor indică faptul că au gânduri ciudate, idei delirante, de multe ori îndreptate chiar împotriva lor. Unii pacienți au senzația că plutesc, că sunt dedublați, refuză mâncarea deoarece cred cu tărie că aceasta este otrăvită sau alterată, se cred persoane importante, sau că ar fi stăpâniți de persoane rele, mistice sau oculte. Personalitatea lor este alterată, au tulburări grave de percepție, gândire, instinct, voință și activitate.
