În ziua de azi este la modă citirea ziarelor și cărților online. Nu mai suntem interesați să deschidem o carte, să mergem la bibliotecă, lectura online este cea care ne atrage, mai ales că putem naviga gratuit pe numeroase site-uri.
Îți alegi o băutura favorită sau savurezi o cafea, te faci comod și intri pe internet pentru a citi ceea ce te interesează. Este distractiv și poate deveni chiar un mod de viață, dacă luăm în calcul orele pierdute de oameni navigând pe Internet.
În prezent tineretul nu mai cumpără cărți deoarece poate citi gratuit pe internet și chiar este tentat să achiziționeze tablete potrivite pentru citit cu ecran ce arată oarecum ca hârtia. În plus astfel de tablete sunt ușor de folosit și au dimensiunile și greutatea unei cărți. Avantajele pe care le oferă sunt mari în ceea ce privește reglarea culorii fundalului, a mărimii literelor, a marcării unor fragmente de text, a punerii semnelor de carte, etc.
Potrivit cercetătorilor există o diferență uriașă între viteza de înțelegere a textului unei cărți pe ecranul calculatorului și cea de lectură pe hârtie. Știați că oamenii citesc de pe ecranul calculatorului cu 25% mai încet decât de pe foaie?
Acest lucru a fost afirmat de Jakob Nielson și potrivit unor studii chiar are dreptate, deși cercetările continuă în privința acestui lucru. Jakob Nielson a înființat compania Nielsen Norman Group împreună cu Donald A. Norman. S-a născut în Copenhaga, în anul 1957, are 74 brevete în SUA în domeniul internetului și a scris mai mult de zece cărți referitoare la modul de scriere și sistemul grafic pe Web.
Citirea pe calculator este mai lentă din cauza modului cum sunt schimbate paginile, cum apare dimensiunea fontului, faptului că ochii obosesc la lumina monitorului, unele texte nu se pot citi cu diacritice românești, etc.
Deoarece lectura la calculator obosește ochii este și motivul pentru care oamenii preferă articolele mici, concise, care să ofere informațiile bine concentrate și fără să ,,se bată apa în piuă”. Lectura trebuie să fie o plăcere, să fie însoțită de imagini sugestive, iar textul să fie astfel structurat încât să fie ușor de parcurs.
Un alt studiu interesant a fost realizat în Marea Britanie în ceea ce privește plăcerea de a lectura pe calculator. Din cei 35 000 de oameni întrebați în acest sondaj cu vârsta cuprinsă între 8-16 ani s-a ajuns la concluzia că tânăra generație preferă să citească texte pe calculator decât pe hârtie. Un procent de 32% dintre participanți au spus că sunt adepții lecturii tipărite pe hârtie, un procent de 52% preferă lectura pe calculator, iar restul de 16% nu și-au exprimat părerea.
Alte studii asemănătoare au arătat faptul că tinerii au plăcerea de a citi romane pe telefon mobil, ei consideră că este mai distractiv și mai comod.
Indiferent de părerea celor care au ales lectura pe internet trebuie să le spunem că sunt în situația de a-și deteriora vederea deoarece când stai mult timp cu ochii în calculator îți obosești destul de tare ochii, fapt ce nu se poate spune despre a citi o carte sau un text scris pe hârtie.
În ceea ce privește dorința tinerilor de a citi romane pe smartphone-uri ei se expun unui risc și mai mare de a-și afecta vederea deoarece acestea sunt mici, sunt ținute mai aproape de ochi și astfel oboseala ochilor se produce și mai repede.
Plăcerea însă este mare la acești tineri de a folosi smartphone-ul și probabil că nu mai contează că își deteriorează acuitatea vizuală sau că la un moment dat nu se mai pot concentra asupra conținutului din cauza oboselii.
Cei care preferă lectura pe hârtie consideră că este plictisitor și enervant schimbarea paginilor la cărțile online și nu suportă nici dezavantajul că multe nu sunt scrise cu diacritice românești. În plus, ei nu vor să se expună prea mult timp la lumina de la ecranul calculatorului, iar dacă este vorba despre o tabletă care este mai mică se știe că oboseala intevine și mai repede.
Cercetătorii au emis ipoteze și cu privire la modul cum reacționează creierului la citirea textelor tipărite pe hârtie și la cele care sunt citite pe internet. Desigur că diferențe sunt, mai ales că se știe că un text pe hârtie activează numai zonele creierului necesare pentru citirea pură, iar un text pe internet are numeroase link-uri pentru publicitate și navigarea pe alte site-uri și în general presupune un efort mai mare pentru procesarea stimulilor și luarea unor hotărâri cu privire la utilizare.
