Keratina este principala componentă a firului de păr și reprezintă o scleroproteină intermediară între ceea ce se numește keratina dură a unghiilor și keratina moale epidermică. Potrivit specialiștilor în domeniul medical, părul și unghiile sunt structuri intens keratinizate dar conțin și alte elemente constituente.
Firul de păr are în compoziția sa lipide, pigment melanic, pentoze, glicogen, oligoelemente și trichosiderină. Unghia are o structură keratinizată alcătuită și din invaginări ale epidermului, pe partea distală a degetului.
Culoarea părului depinde de pigmenții: tricosuderină, feomelanină și eumelanină. În funcție de proporțiile în care se află acești pigmenți în medulară și corticală se formează culoarea firelor de păr și este determinată genetic.
Componentele firului de păr sunt papila foliculară, bulbul, rădăcina și tija. Cea mai vascularizată este papila foliculară care este determinată de bulbul firului de păr. Capilarele papilare sunt cele care asigură vascularizația firului de păr, dar este și o rețea perifoliculară vasculară.
Rădăcina firului de păr are câteva straturi dispuse concentric și anume: medular, cortical, epidermic, teaca epiteliană internă și cea externă. În ceea ce privește structura tecii epiteliale interne se poate spune că are 3 componente și anume: cuticula, stratul Huxley și stratul Henlé.
În jurul bazei folicului de păr sunt filete terminale care asigură inervația acestuia. Bulbul firului de păr are un centru germinativ cu celule nediferențiale care asigură formarea tijei și a tecii epiteliale interne a bulbului de păr. Tija este partea liberă a firului de păr.
La scalp, axilă și zona pubiană, apar perii lungi și groși, care au stratul medular la rădăcină. Pe aproximativ întreaga suprafață cutanată a corpului sunt peri scurți și subțiri numiți vellus, care nu prezintă medulară.
Aceștia apar în locul firelor de lanugo chiar imediat după naștere. În ceea ce privește firele de lanugo se spune că apar intrauterin, sunt hipopigmentați, sunt lungi și fini, dispar cu aproximativ o lună înainte de naștere.
Despre unghii se spune că au un ritm de creștere ce variază de la un om la altul. Unghiile picioarelor cresc mai încet decât cele de la degetele mâinilor. Ritmul de creștere a unghiilor este în medie de 0,5-1,2 mm pe săptămână.
Lama unghiei este formată de matricea sau de partea proximală a unghiei, care are porțiunea vizibilă lunula cu formă convexă și tentă albicioasă. Sub lama unghială se află patul unghiei ce are rolul de a produce keratină dar în cantitate mai redusă decât matricea unghială.
