Merișorul este originar din America și considerat un dar al naturii pentru organismul nostru. Specialiștii în nutriție apreciază proprietățile terapeutice ale acestor fructe și le aseamănă cu cele ale coacăzelor. Merișorul este cunoscut și cu numele de smârdar sau coacăz de munte. Este o plantă perenă înaltă de 30 cm cu fructe mici, lucioase și de culoare roșie după coacere.
Fiecare bobiță poate avea diametrul de aproximativ 1,2 cm. Fructele apar la sfărșitul lunii august și se coc la sfârșitul lunii septembrie. Semințele sunt mici, cu lungimea de 1 mm. Ca specie, merișorul are denumirea științifică Vaccinium vitis-idaea. Florile sunt în formă de clopoței albi, care atârnă în grupuri mici de 2-6 bucăți, au caliuciul mic și roz. Frunzele sunt de un verde-închis, cu pețiol scurt și aspect lucios.
Merișorul crește în zone împădurite, cu grohotișuri sau chiar la altitudini mari, în zone aride și stâncoase. Adesea aceste fructe sunt confundate cu afinele. Rădăcina plantei are o durată de viață de cel mult 15 ani. Animalele sălbatice (iepuri americani, urși, reni, elani, rozătoare) și păsările se hrănesc cu aceste fructe, dar și cu frunzele și lăstarii lor. Merișorul conține numeroase minerale și proteine, mai ales calciu, fier, sodiu, magneziu. În perioada de inflorire, planta este vizitată adesea de albine și bondari.
Ceaiul din frunzele plantei și sucul din merișoare sunt remedii folosite în medicina populară. Fructele sunt acrișoare și puțin amare, dar proprietățile lor terapeutice sunt excelente pentru sănătate. Dintre acestea fac parte: stoparea înmulțirii bacteriei E. Coli, creșterea imunității, prevenirea procesului de îmbătrănire a organismului, îmbunătățirea respirației și a funcționării sistemului cardiovascular, vindecarea deranjului la stomac, a indigestiei, constipației, etc. Au efect antiinflamatoriu, astringent, dezinfectant și diuretic.
Sucul de merișor este bogat în numeroase minerale, vitamine și substanțe active. Fructele conțin vitamina A, B1, B2, B3, C, beta-caroten, potasiu, magneziu, calciu, aldehide, substanțe flavonoide, triterpene, quercitină, tanin, acizi organici.
Sucul de merișor ajută în tratamentul infecțiilor urinare și în stoparea inmulțirii bacteriei E.coli. Majoritatea infecțiilor rinichilor și ale tractului urinar în general sunt cauzate de bacteria E.coli. Desigur există și alte bacterii care pot produce infecții însă incidența lor este mult mai redusă ca în cazul E.coli. Calculii urinari de exemplu sunt formați de o enzimă secretată de bacteria Proteus ce poate infecta tractul urinar. Enzima schimbă pH-ul urinei, îl face din acid mai alcalin și astfel se formează pietrele la rinichi.
Abcesele renale sunt cauzate de infecțiile cu stafilococi care apar în sânge. Fructele de merișor au capacitatea de a reduce infecțiile tractului urinar și de a preveni fixarea bacteriei E.coli pe mucoasa vezicii urinare. Cu ajutorul sucului de merișor urina este mai acidă și astfel bacteriile nu pot rezista în mediul acid, iar înmulțirea lor este oprită. Merișoarele au substanțe active care împiedică dezvoltarea acestei bacterii E.coli și deci prevenirea unor afecțiuni urinare grave.
Fructele de merișor cresc imunitatea organismului, sunt un bun remediu pentru inflamații, pentru afecțiunile respiratorii și dureri de articulații. Proprietățile antiinflamatoare ajută în tratamentul bolilor reumatismale și articulare, în cazuri de reumatism, artrită, artroză. Au multă vitamina C (care este un antioxidant excelent pentru organism) și vitamine din complexul B.
Polifenolii fac din aceste fructe un bun remediu pentru afecțiunile cardiovasculare și respiratorii. Sucul de merișoare poate fi consumat și de cei care suferă de diabet. Are capacitatea de a combate atacul nociv al radicalilor liberi și de a preveni îmbătrânirea prematură a organismului, influențează pozitiv colesterolul, ajută la reducerea acestuia în sânge, atenuează simptomele afecțiunilor urinare și reumatice, previne infecțiile și crește rezistența organismului la agenții patogeni.
Sucul de merișoare are efect bun și asupra gingiilor nu doar asupra mucoasei stomacului și a tractului urinar. Inhibă dezvoltarea bacteriilor și previne agravarea infecțiilor. Reduce procesele inflamatorii din organism dar mai ales pe acelea de la nivelul tractului urinar care sunt produse de aderarea bacteriei E.coli și înmulțirea ei. Se spune că acest suc natural are efect antibiotic deoarece cu ajutorul lui sunt distruse astfel de bacterii care pot afecta organismul, îl îmbolnăvesc.
De la merișor se pot folosi în scop terapeutic și frunzele. Acestea se culeg și se pun la uscat pe coli de hârtie, în locuri curate, umbrite și bine aerisite. După ce s-au uscat se depozitează în pungi din hârtie. Ceaiul din frunze de merișor este de asemenea folosit pentru tratamentul afecțiunilor urinare ca și sucul din fructe. Poate fi utilizat în cazuri de cistită, nefrită, uretrită, litiază renală, dar și pentru colită, artrită, artroză, sindrom intestinal, diaree, constipație, reumatism, etc.
Taninul din frunzele de merișor are efect astringent de aceea reduce simptomele create de problemele intestinale, de infecții bacteriene, balonare, senzație de greutate la stomac, hemoragii datorate dereglărilor menstruale. Frunzele de merișor este bine să fie folosite după ce s-a cerut sfatul unui medic, mai ales dacă există anumite probleme de sănătate.
