Rodia (Punica granatum) reprezinta arbustul sau copacelul originar din Irak si Iran care face fructele cu acelasi nume. Acesta este in prezent cultiva in zona mediteraneana, Africa, India si Asia de Sud-Est. Fructul este mentionat in texte antice precum Cartea lui Enoch, Imnurile homerice si Coranul.
Descriere
Frunzele arbustului sunt lucioase, alungite si asezate in opozitie, iar florile au culoarea rosu aprins cu patru sau cinci petale. Fructul este o boaba de dimensiuni intre lamaie si grapefruit cu o forma hexagonal-rotunjita de culoare rosie.
Rodia este cultivata ca pom fructifer sau planta de ornament, rezista la seceta si tolereaza inghetul usor. Creste repede din seminte, insa se inmulteste si prin butasire.
Fructul este utilizat in gastromonie, dovedindu-se a fi un bun desert. Fructul poate fi consumat intreg, insa arilul este partea dorita, boabele rosii stacojii cu gust dulce-acrisor din interior. Sucul de rodie poate fi dulce sau acru si contine tanini. Siropul de rodie este utilizat in gastronomia pakistaneza.
Rodia este utilizata in medicina ayurveda. Coaja si scoarta sunt remedii impotriva diareei, dizenteriei si parazitilor intestinali. Sucul si semintele se folosesc drept tonic pentru inima si gat, fiind astringente. Scoarta copacului si coaja fructului ajuta la oprirea sangerarii nasului si gingiilor, tonifiaza pielea si intaresc sanii. Totodata, acestea trateaza hemoroizii. Sucul de rodie este folosit ca picaturi de ochi pentru a combate cataracta.
Rodia contine vitamina C, B5, flavonoide, potasiu, fenoli naturali si ellagitanine. Aceste fructe contin si o mare cantitate de fibre, micronutrienti, uleiuri nesaturate si punicalagine.
Testele medicale arata ca sucul de rodie ajuta la scaderea factorilor de risc in bolile cardiace si reduce presiunea arteriala. Sucul de rodie combate si infectiile virale si are efect de intinerire a placii dentare.
 reprezinta arbustul sau copacelul originar din Irak si Iran care face fructele cu acelasi nume.){kind=link}