Nutriția sănătoasă este alcătuită din produse care nu sunt stimulate în creștere cu diverse îngrășăminte artificiale. Dacă se consumă legume și fructe care nu provin din culturi biologice se poate spune că alimentația nu este sănătoasă. Prin intervenția chimică prin intermediul îngrășăminetelor și pesticidelor nu se mai poate vorbi despre o valoare calitativă înaltă a unui produs alimentar, despre enzime, vitamine, arome, substanțe biologic active, minerale și oligoelemente de calitate. Dacă îți dorești o alimentație sănătoasă trebuie să elimini din dietă astfel de produse care nu sunt din culturi biologice.
Un alt aspect important ce ține de nutriție este evitarea zahărului, grăsimii, făinii albe și a cărnii – toate sunt produse vinovate de declanșarea unor boli digestive dacă sunt consumate în exces. În mod normal, pentru a avea o stare de sănătate bună trebuie ca în dieta zilnică să predomine legumele, fructele, cerealele, rădăcinoasele, produsele lactate.
Sfecla roșie (rădăcina, frunzele, tulpina) trebuie să facă parte din alimentație deoarece ajută la normalizarea metabolismului și prevenirea cancerului, la consolidarea sistemului imunitar și restabilirea stării de sănătate în perioada de convalescență.
Vitaminele nu trebuie să lipsească din alimentația zilnică deoarece sunt foarte importante pentru sănătate și menținerea corpului în formă. Ele se găsesc în fructe și legume, ajută în metabolizarea proteinelor, grăsimilor și carbohidraților, cresc rezistența organismului la infecții, îmbunătățesc funcționarea tractului digestiv, dacă sunt în cantitate mică pot fi cauza apariției unor boli.
Vitamina A este esențială pentru sănătatea ochilor, a membranelor pulmonare și a membranelor de la nivelul ochilor. Deficitul de vitamina A poate încetini creșterea, poate fi o cauză a funcționării anormale a tractului gastro-intestinal, respirator și genital, poate crește riscul de boli de piele și infecții locale. Vitamina A se găsește în morcovi, legume cu frunze verzi, vegetale portocalii, untură de pește, lapte, ficat, gărbenuș de ou.
Acidul folic formează globulele roșii, proteinele, previne anomaliile de naștere. În general deficitul de acid folic apare la femeile însărcinate și la persoanele care au o necesitate mai mare de globule roșii. Surse de acid folic sunt legumelele cu frunze verzi, drojdia, organele și fructele.
Vitamina D asigură absorbția calciului și fosforului în organism și este vitală pentru formarea oaselor și a dinților. Carența de vitamina D provoacă stări de iritabilitate, slăbiciune, afecțiuni ale oaselor și chiar rahitism la copii. Vitamina D se formează în organism prin expunerea pielii la soare, se găsește în gălbenuș de ou, ficat, drojdie, stridii, pește gras, unt și untură de pește.
Vitamina C este importantă pentru sănătatea țesuturilor, pentru prevenirea scorbutului, absorbția fierului, grăbirea vindecării rănilor și a altor afecțiuni ale pielii. Se poate lua din fructe, mai ales din citrice și roșii proaspete.
Vitamina E are proprietăți antioxidante puternice de aceea este esențială organismului, ajută în combaterea efectului nociv al radicalilor liberi și prevenirea îmbătrânirii premature a corpului. Surse de vitamina E sunt vegetalele cu frunze verzi, cerealele, margarina, ouăle, germenii de grâu.
Pentru normalizarea digestiei și menținerea apetitului se poate folosi vitamina B1 din plante, cereale, mazăre, fasole, portocale, nuci, organe (rinichi, inimă, ficat). Această vitamină este esențială și pentru eliberarea energiei din carbohidrați și pentru susținerea funcției normale a sistemului nervos.
Vitamina B2 formează enzime necesare organismului și are rol în oxidarea celulară. Se găsește în organe, ouă, legume cu frunze verzi, germeni de grâu, lapte și drojdie uscată. Vitamina B3 previne o boală foarte gravă numită pelagra și formează enzime cu rol important în organism. Se ia din carnea de pește, drojdie, cereale integrale, legume și carne slabă.
Pentru prevenirea anemiei pernicioase și dezvoltarea globulelor roșii este necesară vitamina B12 care apare în produsele lactate, în rinichi și ficat.
Mineralele și oligoelementele sunt de asemenea necesare sănătății organismului. Zincul este folosit în profilaxia cancerului, are rolul de a stimula procesul de vindecare, de a crește imunitatea, de a încetini procesul de îmbătrânire prematură a organismului. Zincul este important pentru numeroase funcții ale organismului, se acumulează în celulele sistemului osos, ale prostatei și pancreasului. Poate fi introdus în organism prin cereale, tărâțe de grâu, semințe de floarea-soarelui, grâu încolțit, ceapă, gălbenuș de ou, mei, porumb, nuci, mărar, ghimbir, busuioc și alte surse naturale.
Magneziul ajută în combaterea stresului și crește rezistența organismului față de cancer și infecții. Surse alimentare de magneziu sunt: cerealele, migdalele, tărâțea de grâu, fulgii de ovăz, nucile, fisticul, grâul încolțit, etc. Deficitul de magneziu în organism poate duce la dezvoltarea unor boli de inimă, la spasme musculare, dureri de cap, migrene, probleme de concentrare, insomnie, amețeală și alte simptome neplăcute.
Siliciul este prezent în cartofi, orz, grâu, ovăz, hrișcă și are un rol important în menținerea sănătății pielii, părului, unghiilor, dinților, tractului digestiv, țesutului osos și conjunctiv. Seleniul ajută în prevenirea unor boli grave: hipertensiune arterială, arterioscleroză, reumatism, cancer, boli de inimă și articulații. Pentru a nu impiedica asimilarea acestui oligoelement în organism trebuie să se renunțe la fumat, alcool, iar alimentația să nu conțină multă carne și grăsimi. Seleniul se poate lua din alimente precum sunt legumele, sparanghelul, grâul încolțit, orezul, fisticul, semințele de susan, leguminoasele.
Legumele și fructele trebuie să se servească în mare parte proaspete și crude. Hrana din crudități este sănătoasă și vindecătoare. Vegetalele se consumă imediat după ce au fost tăiate în bucăți sau mărunțite deoarece dacă sunt lasate câteva ore își pierd din proprietăți, de aceea ele trebuie preparate în salate sau alte rețete culinare chiar înainte de masă. Dieta zilnică trebuie să cuprindă și lactate (brânza de vaci, laptele acru) nu doar multe vegetale. Consumul de zahăr trebuie redus cât mai mult deoarece este doar un furnizor de calorii. Excesul de proteine din ouă, pește și carne nu este sănătoasă deoarece poate duce la dispepsie de fermentație și ca urmare a acestei afecțiuni se poate îmbolnăvi ficatul.
Cerealele trebuie să facă parte din dieta zilnică dar să fie într-o formă ușor digerabilă (fulgi fini, încolțite, măcinate, înmuiate în lapte) și neîndulcite cu zahăr. Sucurile naturale din afine, mure, coacăze negre ajută la producerea acidului clorhidric din stomac și la stimularea metabolismului și digestiei.
Alte produse nesănătoase sunt uleiurile rafinate, grăsimile obținute prin extracție, prăjelile, afumăturile, fripturile în ulei, untura, produsele de patiserie sau combinația dintre zahăr, făină albă și grăsimi.
