Gimnastica terapeutică este o formă de educație fizică mai specială care se aplică în terapie, în care exercițiile fizice sunt executate astfel încât să influențeze în mod favorabil funcțiile organismului (circulația, respirația, digestia). Cu ajutorul acesteia, capacitatea de muncă a bolnavului poate fi restabilită rapid.
Gimnastica terapeutică asigură dezvoltarea armonioasă a organismului, îndreptarea unor dereglări din organism, combate complicațiile produse de repausul prelungit al bolnavului la pat și altele. Gimnastica terapeutică se poate aplica la toate categoriile de vârstă, începând chiar de la sugari. Mișcările efectuate prin această gimnastică pot avea efecte imediate și efecte tardive. Efectele imediate se resimt în accelerarea circulației, creșterea debitului cardiac, ventilația pulmonară, creșterea ritmului în respirație.
Efectele tardive ale gimnasticii terapeutice constau în rezistența și viteza de mișcare a indivizilor, intensificarea metabolismului bazal, stabilirea tensiunii arteriale, stabilirea frecvenței ritmului cardiac, creșterea capacității funcționale a inimii, plămânilor, creșterea oxigenării țesuturilor și a masei musculare. Gimnastica terapeutică are o aplicare tot mai largă în toate ramurile medicinei de prevenție și vindecare.
Gimnastica terapeutică pentru aparatul cardiovascular determină tonifierea funcției circulatorii și combaterea fenomenului de stază care se face prin mișcări pasive, lente (ale membrelor capului și trunchiului) și care devin progresiv mișcări active și trebuie să fie însoțite de o respirație ritmică, profundă.
Durata ședinței de gimnastică este în funcție de rezistența bolnavului la aceste exerciții (la început 5-10 minute, apoi 15-20 minute), o dată pe zi. Gimnastica terapeutică pentru aparatul respirator activează ventilația pulmonară, schimbul de gaze la nivelul plămânilor, țesuturilor, circulația sangvină și a altor organe din organism. De asemenea, sunt corectate și devieri ale coloanei vertebrale. Se execută pe rând respirația toracică, respirația diafragmatică, inspirațiile vor fi lente, nu prea profunde, iar expirațiile cât mai prelungite în scopul golirii aerului din plămâni.
Mișcările de respirație pot fi combinate cu exerciții ale membrelor, trunchiului, în poziție culcat, șezând ori genoflexiuni și mers în ritm lent. Gimnastica terapeutică pentru abdomen combate prin exercițiile specifice hipotonia mușchilor pereților abdominali, a perineului și diafragmei.
Gimnastica terapeutică este foarte folositoare în constipație, obezitate, îndreptarea lordozei coloanei lombare, relaxeză mușchii pereților abdominali prin exerciții executate în poziție culcat și mișcări de flexie și extensie a membrelor inferioare. Ședințele pot să dureze 20-30 minute în combinație cu 3-5 minute exerciții de respirație. Aceste exerciții sunt interzice în cazul persoanelor cu suferințe la rinichi și ficat.
Video – Gimnastica terapeutică pentru abdomen:
Gimnastica terapeutică pentru aparatul locomotor restabilește și întărește funcția mușchilor, articulațiilor anchilozate și ligamentelor. În cazul persoanelor cu poliartrite cronice se vor face exerciții cu amplitudine mare, de extensie, libere și cu masaj în funcție de starea bolnavului. Pentru articulațiie coloanei vertebrale se vor face mișcări ample ale trunchiului în toate direcțiile împreună și cu mișcări de respirație. În cazul unor procese inflamatoare cronice și după imobilizări îndelungate, mișcările se vor face la început sub apă, la degete și apoi progresiv la membrele inferioare în întregime.
Gimnastica terapeutică în tratamentul sechelelor după îmbolnăvirile sistemului nervos prezintă o gamă variată de aplicații. Paraliziile spastice ce s-au produs ca urmare a traumatismelor cerebrale necesită o serie de exerciții mai lente și de o amplitudine moderată. În limita posibilităților mișcările pasive vor alterna progresiv cu mișcările active.
Paraliziile după poliomielită este important să beneficieze de o gimnastică terapeutică prin reeducarea mușchilor paralizați, prin mișcări strict pasive, fără participarea bolnavului, ci doar asistenta va prinde și va executa încet mișcări lente moderate, cu membrul paralizat, fără a cauza dureri bolnavului. Mișcările pot fi însoțite și de un masaj care îmbunătățește circulația în zona paralizată. În general paraliziile periferice trebuie tratate cu mare răbdare și perseverență.
Gimnastica terapeutică în timpul sarcinii și lăuziei ajută și îmbunătățește metabolismul, ridică tonusul general al organismului, consolidează musculatura abdominală, reglementează funcțiile tubului digestiv și a vezicii urinare. La începutul sarcinii sunt bune exercițiile de respirație, de întărire a musculaturii bazinului, spatelui, mobilizarea articulațiilor cocxo-femurale. După naștere, exercițiile pot fi din nou făcute (chiar din prima zi), de respirație, genoflexiuni, etc.
Gimnastica terapeutică la copii urmărește să corecteze unele malformații congenitale ale toracelui, picioare strâmbe, devieri funcționale ae coloanei vertebrale, prin exerciții de respirație și exerciții cu mișcări pasive și active ale articulațiilor și musculaturii din jur. Toate aceste exerciții este important să fie însoțite și de un masaj care se execută cu ajutorul instructorului de gimnastică.
La copiii rahitici, obezi, este necesară gimnastica terapeutică generală, în scopul acționării metabolismului, înviorarea circulației, tonifierea musculaturii. Important este să se respecte pauzele între mișcări pentru a nu obosi copilul. Durata unei ședințe la copii este de cel mult 10 minute, iar gimnastica corectivă poate ține până la 45 minute.
.){kind=link}