Colesterolul din sânge este vital pentru dezvoltarea celulelor, hormonilor, acizilor biliari, însă este și un indicator al riscului de boală. Dacă nivelul său este ridicat poate deveni un risc major pentru arterioscleroză, hipertensiune arterială, atac de cord, accident vascular cerebral.
Lipidele din alimentație sau grăsimile conțin 3% colesterol, fosfolipide și 97% trigliceride. Pentru necesarul energetic al corpului avem nevoie de grăsimi, acestea trebuie să reprezinte 30% din dietă. Trigliceridele serice din sânge trebuie să fie sub 150 mg/dl, aceasta este considerată valoarea lor optimă.
Între alimentație și colesterolul din sânge există o legătură în aceea ce privește nivelul acestuia crescut sau scăzut. Valoarea totală a colesterolului din sânge trebuie să fie sub 200 mg/dl. Colesterolul ,,bun” sau HDL trebuie să fie mai mare de 40 mg/dl pentru bărbați și de 50 mg/dl pentru femei. În ceea ce privește colesterolul ,,rău” LDL, valorile lui trebuie să fie mai mici de 100 mg/dl sau chiar sub 70 mg/dl la anumite persoane care suferă de boli cardiovasculare.
Lipidele sunt solubile în solvenți organici și insolubile în apă. Unele depozite de grăsimi reprezintă grăsimea structurală cu rol în susținerea nervilor și organelor în poziție normală, protejându-le de trumatisme sau de șocuri. Alte depozite de grăsimi alimentare sunt transformate în depozite adipoase care pot asigura supraviețuirea în perioada când se ține post. Nivelul de colesterol din sânge crește mai ales din cauza proteinelor de origine animală din alimente. Comparativ cu acestea, alimentele de origine vegetală nu au colesterol.
Un motiv al creșterii colesterolului din sânge este aportul frecvent de grăsimi, lapte, carne, pește, proteine de origine animală. Pentru scăderea colesterolul din sânge trebuie să se consume mai multe alimente de origine vegetală și anume fructe, legume, cereale.
Este important și aportul de fibre, proteine din plante, carbohidrați solubili, celuloză, alimente ce conțin ceroten și vitamine din complexul B pentru scăderea nivelului de colesterol din sânge. Organul care sintetizează cea mai mare cantitate de colesterol în organism este ficatul. O cantitate mai mică de colesterol este sintetizată în organism și de creier, glandele suprarenale, piele și intestine.
Grăsimile au și efecte benefice asupra organismului însă nu trebuie consumate în exces. Ele trebuie să reprezinte doar 30-35% din necesarul energetic al alimentației zilnice. Grăsimile accelerează secreția bilei și pancreasului, ajută digestia, scad secreția gastrică, oferă o senzație de sațietate fără a mânca în exces, reprezintă o rezervă energetică pentru corp, ajută la absorbția vitaminelor liposolubile, a fitochimicalelor și transportul acestora. Vitaminele liposolubile sunt: A, D, E și K. Grăsimile sunt necesare organismului deoarece îi oferă protecția termică și mecanică.
Pentru a avea un nivel mic de colesterol ,,rău” în sânge trebuie să se reducă aportul de proteine de origine animală. O alimentație săracă în grăsimi animale poate contribui la scăderea în greutate, la reducerea riscului de obezitate, la un nivel bun de colesterol în sânge.
Factori de risc a creșterii nivelului de colestrol din sânge sunt: diabetul, hipotiroidismul, pancreatita, tulburările metabolismului, bolile de ficat, afecțiunile de rinichi, bolile tractului biliar, alimentația nesănătoasă, consumul exagerat de alcool, administrarea unor medicamente (diuretice, cortizon).
