Procesul de îmbătrânire are consecințe și asupra creierului, capacitățile omului sunt diminuate în comparație cu cele de la vârsta tinereții. Pierderea memoriei și dezorientarea sunt probleme care apar odată cu înaintarea în vârstă și depind de stilul de viață și chiar de alimentație. Se spune că gândirea clară sau lucidă este un lux la persoanele în vârstă.
Cercetătorii însă consideră că pierderile de memorie nu sunt categoric o consecință a bătrâneții. Deteriorarea memoriei poate să se producă și din cauza stresului, depresiei, bolilor metabolice, administrării unor medicamente. Cert este că apariția problemelor de memorie și înaintarea în vârstă pot fi factori de risc ai demenței. Persoanele care ajung să sufere de demență au afectată memoria și abilitățile intelectuale, iar acest lucru le deteriorează calitatea vieții personale și comportamentul față de cei din jur.
Potrivit studiilor realizate de specialiștii în domeniul sănătății s-a demonstrat că există o legătură între alimentație și problemele de memorie sau declinul mintal. Inițial apar pierderi de memorie, apoi sunt diminuate treptat capacitățile cognitive și în cele din urmă se poate ajunge la disfuncții mintale severe care duc la afecțiuni numite demență vasculară și Alzheimer. Din păcate astfel de pacienți pot suferi mai multe accidente vasculare mici, unele pot fi depistate, altele este posibil să nu fie diagnosticate, însă toate duc la deteriorarea unor zone ale creierului. Boala Alzheimer este considerată ca fiind senilitatea de la bătrânețe, o consecință a deterorărilor cognitive.
Care alimente de origine vegetală sunt bune pentru creier?
În primul rând alimentele bogate în antioxidanți ajută în prevenirea leziunilor creierului. Antioxidanții luptă împotriva radicalilor liberi care pot afecta negativ funcționarea creierului. Persoanele care au obiceiul să consume produse de origine animală au un risc mai mare de a suferi deteriorări cognitive deoarece aceste alimente stimulează producerea de radicali liberi. Cercetătorii au demonstrat deja că persoanele care au o alimentație bogată în grăsimi și săracă în boabe de cereale pot ajunge în situația de a suferi de boala Alzheimer.
Consumul de vitamine este important pentru sănătatea creierului. De exemplu aportul de vitamina E ajută în scăderea riscului de diminuare a memoriei și apariție a deteriorării cognitive. Vitaminele C și E au proprietăți antioxidante și ajută în combaterea efectului nociv al radicalilor liberi. Seleniul este de asemenea foarte important pentru protejarea creierului și a organismului în general de acțiunea radicalilor liberi. Persoanele care au un deficit de vitamina C și beta-caroten pot avea o performanță cognitivă mai slabă, fapt ce își pune amprenta asupra calității vieții lor.
Alimentele care cresc nivelul de colesterol contribuie la stimularea producerii de beta-amiloid ce reprezintă un risc al dezvoltării bolii Alzheimer. Depunerile de proteine sau plăci beta-amiloid au loc în creier și contribuie la dezvoltarea simptomelor acestei maladii. Cercetătorii au descoperit că în materia cenușie a pacienților care suferă de boala Alzheimer există plăci senile sau depozite de beta-amiloid care sunt într-o densitate mare. Acestea afectează sinapsele între celulele nervoase, pot fi depuse pe pereții vaselor mici de sânge, afectează permeabilitatea acestora, oxigenarea creierului și aprovizionarea cu energie a acestuia.
Prin depistarea acestor depuneri de beta-amiloid sau a unor concentrații mari a lor în neuroni se poate diagnostica la timp boala Alzheimer. Pierderea sinapselor duce la deterioarea celulelor nervoase și de aceea se dezvoltă demența și boala Alzheimer. În general dieta alcătuită din grăsimi și alimente de origine animală dar săracă în produse vegetale reprezintă un risc al acestei maladii grave și al demenței. Primele semne ale bolii Alzheimer sunt tulburările de memorie, dificultățile de vorbire, tulburările motorii, problemele de orientare.
Alimentele verzi sunt cea mai bună alegere pentru menținerea sănătății mintale. Acestea au numeroase minerale, vitamine și oligoelemente, iar în plus conțin clorofilă și fitochimicale care dau culoarea verde și care sunt esențiale pentru sănătatea înregului organism. Fibrele din astfel de legume verzi sunt și ele importante, mai ales pentru sănătatea colonului și pentru prevenirea afecțiunilor digestive. În prezent nu mai este o noutate că legumele verzi mențin sănătatea creierului.
Se spune că legumele verzi te fac mai inteligent. Acest lucru este adevărat deoarece clorofila din legume asigură oxigenarea celulelor creierului. Vitamina E și substanțele flavonoide sunt de asemenea importante pentru creier și memorie. Persoanele care consumă legume verzi au o pierdere mai mică a abilităților cognitive în cursul vieții și se pot proteja împotriva demenței și a bolii Alzheimer. Acest lucru a fost demonstrat de cercetători și de aceea nu rămâne decât să acordăm o mare atenție alimentației dacă vrem să ne protejăm creierul și abilitățile cognitive, să consumăm mai multe fructe și legume, dar mai ales vegetale verzi.
Cele mai sănătoase alimente pentru organism sunt: merele, zmeura, rodia, broccoli, usturoiul, ceapa, ceaiul verde, morcovii, cimbrul, uleiul de măsline, nucile, caisele, sfecla, bananele, prazul, roșiile, somonul, ghimbirul, conopida, ananasul, sparanghelul, ciocolata amară, iaurtul natural, busuiocul, varza de Bruxelles, spanacul, ștevia, căpșunele, afinele și altele.
