Amnezia – afectiune sau mecanism de aparare?

0
557
=

Amnezia este o afectiune care presupune ca memoria, amintirile cuiva sa fie pierdute. Din cauza leziunilor produse la nivelul creierului, doar anumite amintiri sau intreaga memorie este pierduta. Cauzele amneziei sunt impartite pe mai multe categorii pentru ca si memoria se pare ca este stocata in diferite parti ale sistemului limbic al creierului.

Orice afectiune ce interfereaza cu functiile acestui sistem poate duce la aparitia amneziei. Printre cauzele functionale se afla factori psihologici: afectiuni mentale, stres post-traumatic sau, cum mai sunt denumite aceste afectiuni in termeni psihoanalitici, mecanisme de aparare. Aceasta afectiune poate aparea si in episoade spontane, iar pacientii cu sindromul amnezic sunt capabili de concentrare, sunt cooperanti si alerti si nu au afectiuni senzoriale.

Amnezia anterograda reprezinta pierderea amintirilor de lunga durata si pierderea sau defectarea capacitatii de a crea noi amintiri prin memorizare. Oamenii care sufera de aceasta conditie uita constant informatii, oameni sau evenimente, chiar si dupa cateva minute sau secunde, deoarece informatia nu ajunge de la memoria pe termen scurt in memoria pe termen lung. Aceasta afectiune este preponderent resimtita de barbatii in varsta care pot uita chiar si ore intregi din viata lor in doar cateva minute.

Amnezia retrograda presupune pierderea amintirilor pre-existente reculegerii constiente, cele din afara sferei de uitare normala. Acest tip de amnezie afecteaza mai intai cele mai recente amintiri ale pacientului. Cantitatea de amintiri pierdute variaza insa in functie de gravitatea cazului pentru ca fiecare pacient poate memora noi evenimente care se petrec dupa instalarea amneziei, insa nu isi poate aduce aminte parti din sau intreaga viata ori identitate dinainte de instalarea afectiunii. Amnezia retrograda afecteaza in general memoriile autobiografice si, in unele cazuri, apare in urma unei crize hipoglicemice la diabeticii dependenti de insulina.

Exista insa multe tipuri de memorie, si de cele mai multe ori, o persoana uita doar anumite astfel de parti. Spre exemplu, o persoana isi poate uita identitatea, insa poate tine minte cum sa cante la un instrument.

Ambele categorii de amnezie pot aparea in acelasi timp la pacient, rezultand in urma unor efecte ale medicamentelor sau leziunilor la nivelul creierului asociate cu memoria episodica. Hipocampusul si lobii temporali sunt astfel de zone sensibile.

Efectele amneziei pot dura mult timp chiar si dupa ce conditia in sine a trecut. Multi suferinzi considera ca amnezia se transforma dintr-o afectiune de ordin neurologic intr-una psihologica. Astfel, acestia isi pierd increderea in sine si in memoria proprie. Un efect al unor forme de amnezie este afectarea imaginarii evenimentelor ulterioare. Un studiu din 2006 a aratat ca amnezicii al caror hipocampus era lezionat bilateral nu aveau coerenta spatiala si astfel s-a speculat ca hipocampusul poate lega elemente diferite de experienta in incercarea de a re-experimenta trecutul sau imaginarea viitorului.

Cine a descoperit amnezia?

Aceasta efectiune a fost observata pentru prima oara de psihologul francez Theodule-Armand Ribot. Acesta a observat ca pacientii tind sa isi piarda memoriile recente din cauza amneziei retrograde.

Simptomele amneziei
Simptomele amneziei

Tipuri si cauze ale amneziei

Amnezia anterograda implica leziuni care afecteaza anumite parti ale creierului ce duc la afectarea abilitatii oamenilor de a forma amintiri pe termen lung. Leziunile cranio-cerebrale pot fi cauzate de efecte ale alcoolismului pe termen lung, malnutritie severa, traume craniene si accidente vasculare, operatii.

Amnezia disociativa apare in urma unor cauze psihologice si presupune aparitia unor efecte:

Memoria reprimata se refera la imposibilitatea de reculegere a informatiilor referitoare la momente tragice, traumatice si stresante din viata. Amintirea se gaseste in memoria pe termen lung, insa accesul la aceasta este ingreunat din cauza mecanismelor psihologice de aparare. Cei afectati isi retin capacitatea de a invata lucruri noi si de a retine noi informatii, iar mai apoi amintirile pot reveni.

Fuga disociativa este cauzata de traume psihologice si este de obicei temporara, putandu-se intoarce oricand. Suferindul nu este constient sau este confuz cu privire la identitatea proprie si va calatori cat mai departe de casa pentru a descoperi si crea noi identitati ale propriei persoane. Acest simptom este extrem de rar, insa destul de popular in fictiune.

Amnezia post-hipnotica se intampla cand evenimentele din timpul hipnozei sunt uitate, sau atunci cand amintirile din trecut nu pot fi amintite. Esecul amintirii acestor evenimente sunt induse de sugestii facute in timpul hipnozei.

Citește și:  Ce este aparatul auditiv si cum se poate procura?

Amnezia lacunara reprezinta pierderea memoriei in ceea ce priveste un anumit eveniment.

Amnezia infantila reprezinta inabilitatea obisnuita de amintire a evenimentelor din copilaria proprie. Freud atribuia aceasta conditie reprimarii sexuale, in timp ce stiinta moderna o atribuie dezvoltarii creierului sau psihologiei comportamentale, incluzand si dezvoltarea limbajului. Cercetatorii au descoperit ca amintirile implicite nu pot fi amintite si sunt foarte greu de descris. Un exemplu de memorie implicita este amintirea cantatului la pian. Amintirile explicite pot fi reamintite si sunt usor de descris.

Amnezia globala transienta este un fenomen medic si clinic cunoscut. Aceasta forma de amnezie este distincta in ceea ce priveste anormalitatile din hipocampus care pot fi vazute utilizand o forma speciala de generare a rezonantei magnetice a creierului. Simptomele dureaza mai putin de o zi si nu exista niciun factor precipitator sau alt deficit neurologic. Ipotezele simptomelor acestei afectiuni includ presiunea redusa a sangelui, posibile atacuri cerebrale si migrene atipice. Pacientii uita de obicei lucruri legate de trecutul imediat.

Amnezia sursei este o afectiune care implica amintirea anumitor informatii, insa imposibilitatea amintirii locatiei si modului de obtinere a acestora pot deveni frustrante pentru suferind.

Sindromul neincrederii in memorie este un termen inventat de psihologul Gisli Gudjonsson pentru a descrie situatii in care o  persoana este incapabila de a avea incredere in propria memorie.

Sindromul amnezic poate fi cauzat de consum de alcool excesiv pe termen scurt, amnezia fiind una de tip anterograd.

Sindromul Korsakoff este un efect al alcoolismului pe termen lung sau al malnutritiei. Acest sindrom este cauzat de leziuni cranio-cerebrale cauzate de lipsa vitaminei B1 si, daca alcoolismul si malnutritia continua, acesta se poate agrava. Pierderea memoriilor pe termen scurt poate fi normala, insa pacientul se poate chinui sa isi aminteasca evenimente din trecut, tipare neobisnuite sau cuvinte neobisnuite.

Amnezie disociativa
Amnezie disociativa

Amnezia indusa de medicamente este cauzata in mod intentionat de injectarea cu un medicament amneziac pentru a-l ajuta pe pacient sa uite operatia sau proceduri medicale, in special pe cele care implica lipsa anesteziei sau cele traumatizante. Amintirile din scurtul timp in care se desfasoara operatia sunt pierdute pentru totdeauna sau reduse substantial, insa dupa ce medicamentul iese din sistem, memoria nu mai este afectata deloc.

Prosopamnezia este o afectiune in urma careia suferindul nu isi poate aminti fetele oamenilor nici daca se afla in prezenta capabilitatii recunoasterii faciale a acestora.

Terapia electroconvulsiva presupune folosirea convulsiilor induse electric la pacientii care au  nevoie de terapie si poate avea efecte acute, inclusiv amnezie retrograda si anterograda.

Amnezia situationala specifica poate aparea intr-un numar diferit de circumstante. Se spune ca aceasta implica ingradirea constiintei cu atentie axata pe detalii centrale perceptuale si pe evenimente emotionante sau traumatizante.

Amnezia anterograda se refera la imposibilitatea suferindului de a crea noi amintiri din cauza traumelor suferite la nivelul creierului, de sindromul Wernicke-Korsakoff, boli cranio-vasculare, anoxia si alte substante. Cele doua regiuni ale creierului responsabile cu aceasta afectiune sunt lobul temporal si cel medial. Acest tip de amnezie nu poate fi tratat prin metode farmaceutice, insa  pacientii isi vor organiza viata in asa fel incat sa poate beneficia de memoria procedurala proprie. Sustinerea emotionala si sociala este critica in imbunatatirea calitatii vietii.

Amnezia retrograda se refera la imposibilitatea suferindului de a-si aminti ceva dinainte de aparitia bolii. Suferindul isi poate face noi amintiri dupa incidentul in care si-a pierdut intreaga memorie. Acest tip de amnezie este declansat de traume la cap, accidente cranio-cerebrale. Memoria episodica este  de obicei mai afectata decat cea semantica. Leziunile sunt cauzate de accidente cranio-cerebrale, tumori, atacuri de cord, hipoxie, encefalita sau alcoolism cronic. Cei care sufera de acest tip de amnezie isi vor aminti lucruri generale, insa nu si lucruri specifice. Amnezia retrograda este de obicei temporara si poate fi tratata prin expunerea la amintiri ale pierderilor.

Tratamentele acestei afectiuni dateaza inca din anii 1990 si cuprind medicatie, modificari de comportament si psihoterapie.

Amnezia afecteaza oameni de toate varstele, ambele sexe si nu tine cont de mediul social. Pierderile de memorie pot fi temporare sau permanente, pot fi urmate tratamente sau pot fi induse pentru ca pacientul sa treaca mai usor peste operatii grele si complicate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.