Cancerul de prostata afecteaza barbatii de toate varstele, cu precadere cei peste 50 de ani fiind afectati de aceasta boala. Afectiunea in cauza reprezinta o adevarata problema pentru barbatii din tarile civilizate, barbatii peste 50 de ani fiind expusi urmelor de cancer, si o predilectie mare a contractarii bolii si decesului de pe urma acesteia o au barbatii de rasa afro-americana. Nu se cunosc cauzele acestei „preferinte” a bolii. In Africa, Asia si America Latina, acest tip de cancer este mai rar intalnit.
Intelegerea bolii
Cancerul de prostata afecteaza glanda sistemului reproducator masculin insarcinata cu producerea lichidului din care este alcatuita sperma. Prostata, o glanda de dimesniunile unei nuci, se afla sub vezica urinara si inconjoara partea superioara a uretrei. Functionarea acesteia este data de hormonul testosteron produs de testicule.
Pe masura ce celulele canceroase cresc si se extind, riscurile bolii devin tot mai mari. Acest tip de cancer poate aparea la orice varsta si, desi progreseaza lent, are valente mortale cand ajunge dincolo de glanda.
Cancerul descoperit in stadiul precoce, cand afecteaza doar prostata, poate fi vindecat, lucru ce se intampla in majoritatea cazurilor. Daca celulele afectate se inmultesc si ajung si la alte organe, vindecarea este imposibila, insa boala poate fi tinuta in frau. Multumita medicamentelor descoperite, si bolnavii care sufera de cancer de prostata in stadii dezvoltate au o expectanta de viata de minimum cinci ani.
Cauzele cancerului
Cancerul de prostata este o boala ce afecteaza in general barbatii cu varste peste 50 de ani. Sunt rare cazurile in care barbatii cu varste cuprinse intre 30-40 de ani sunt diagnosticati cu cancer prostatic.
Riscul bolii creste daca membri ai familiei prezinta aceasta afectiune, iar dieta reprezinta un factor de risc. Barbatii care consuma zilnic cantitati mari de grasimi (carne rosie in special) sunt mai predispusi la boala, aceasta fiind mai frecventa in tarile in care produsele lactate si carnea sunt resurse alimentare de baza decat in tarile in care alimentatia se bazeaza mai mult pe orez, soia si legume.
Un factor ascuns care leaga dieta de acest tip de cancer este de ordin hormonal. Grasimile sunt cele care stimuleaza productia crescuta de testosteron ce stimuleaza, la randul sau, cresterea celulelor canceroase. Studiile arata ca nivelul crescut de testosteron duce la instalarea cancerului prostatic.
Consumul de carne poate afecta celulele sanatoase si, in urma ingerarii carnii gatite la temperaturi mari, produce substante cancerigene ce afecteaza in mod direct prostata. Persoanele expuse la cadmiu (fabricanti de cauciucuri sau baterii) sunt mai predispusi la cancer.
Se pare ca factorii obisnuiti care duc la aparitia bolilor nu au niciun efect asupra prostatei si cancerului de prostata: viata sexuala activa, alcoolul, fumatul, masturbarea, vasectomia, circumcizia, infetilitatea, infectiile prostatei neavand niciun efect asupra aparitiei cancerului.
Simptomele bolii
Cancerul de prostata nu are simptome in stadiul precoce, insa pe masura ce tumora maligna duce la cresterea glandei sau daca tumoarea ajunge mai departe de prostata, pot aparea urmatoarele:
- Nevoi frecvente de urinare atat ziua, cat si noaptea
- Dificultate in pornirea si oprirea fluxului urinar
- Jetul urinar intrerupt sau slab
- Senzatia dureroasa sau de arsura in timpul ejacularii sau urinarii
- Prezenta sangelui in sperma sau urina.
Aceste simptome nu indica neaparat prezenta cancerului, ci doar blocajul determinat de cresterea prostatei si a tumorii acesteia.
Simptomele cancerului de prostata avansat sunt:
- Oboseala, greata, varsaturi
- Pierderi de apetit si de greutate
- Dureri surde, profunde, amorteala la nivelul pelvisului, coastelor, regiunii lombare, coapse
- Durere artritica la oasele zonei lombare, coapse sau coaste.
Cand apelez la medic?
Este recomandata vizita la medicul de familie sau urolog daca exista:
- Dificultati de urinare
- Urinare dureroasa sau anormala
- Dureri cronice de spate in regiunea lombara, pelvix, coapse
- Pierderi in greutate lipsite de explicatie.
Diagnosticul
Cancerul de prostata poate fi descoperit cu ajutorul a doua teste initiale: tuseul rectal si testul de sange PSA. Tuseul rectal consta in palparea prostatei prin rect de catre urolog in vederea descoperirii abnormalitatilor, iar testul de sange urmareste detectarea substantei antigen specific prostatei. Utilizate impreuna, aceste teste pot duce la descoperirea cancerului, insa nu sunt intotdeauna corecte.
Biopsia este cea care confirma diagnosticul. Un mic fragment de tesut este prelevat de la nivelul prostatei, urmand a fi examinat la microscop. Istoricul medical al pacientului si al familiei poate aduce informatii importante cu privire la existenta cancerului.
Tratamentul bolii
Cancerul de prostata in stadiu precoce are cele mai mari sanse de vindecare, avand in vedere ca acesta nu s-a exstins la alte organe in afara de prostata. Cum boala progreseaza incet, multi barbati mor din alte caze inainte ca aceasta sa produca simptome, astfel ca acestia au cancer de prostata sau sunt pasibili la boala, insa mor din alte cauze. Unul din doi barbati diagnosticati cu cancer prostatic au varsta de 70 de ani sau mai mult.
Tratamentul acestui cancer poate avea urmari si complicatii, astfel ca terapia de vindecare nu este cea mai buna optiune pentru fiecare barbat.
Tratamentul stadiului de cancer precoce curpinde trei optiuni de baza: chirurgia, radioterapia si supravegherea activa. Ultimul tip de tratament este de fapt o modalitate de supraveghere atenta a pacientului.
O a patra forma de tratament este disponibila barbatilor in varsta, aceasta fiind terapia hormonala. Chimioterapia are intrebuinte limitate in cazul acestei afectiuni si se foloseste la pacientii cu stadiu avansat de boala ce nu raspund pozitiv la tratamentul hormonal.
Alegerea tipului de tratament potrivit depinde de:
- Speranta de viata si varsta bolnavului
- Probleme de sanatate asociate ale pacientului
- Preferintele personale ale pacientului
- Efectele secundare ale tipului de tratament (disfunctia erectila, incontinenta urinara).
In cazul in care cancerul de prostata nu a depasit glanda prostatica, un medic chirurg cu experienta poate indeparta intreaga prostata. Aceasta operatiune poarta numele de protatectomie radicala si este o optiune viabila pentru bolnavii mai tineri, pana in 60 de ani, care prezinta o stare buna de sanatate. Riscul decesului la pacientii mai tineri este mai ridicat comparativ cu cel al bolavilor de cancer de prostata cu varste mai mari de 70 de ani.
Inaintea efectuarii operatiei, medicul trebuie sa se asigure ca tumora nu depaseste glanda prostatica. Daca celulele canceroase au ajuns la nodulii limfatici zonali, sansele de recuperare in urma unei interventii chirurgicale scad vertiginos.
Pentru confirmarea stadiului de extindere a tumorii, medicul va face o limfadenectomie pelvina, procedura prin care sunt indepartati nodulii limfatici din pelvis. Acestia vor fi analizati la microscop, iar daca vor prezenta celule canceroase, se va recurge la urmarea altui tip de tratament.
Chirurgia la nivelul prostatei are mai multe procedee:
- Prostatectomia retropubiana
- Prostatectomia perineala
- Prostatectomia laparoscopica
- Rezectia transuretrala de prostata
- Criochirurgia.
Complicatiile operatiei de indepartare a cancerului de prostata
Chirurgul trebuie sa fie foarte atent cand realizeaza operatia pentru ca poate leza filetele nervoase delicate din jurul prostatei. O complicatie posibila a chirurgicei este disfunctia erectila. Desi se poate folosi tehnica de salvare a nervilor, aceasta nu garanteaza functionarea sistemului erectil. Disfunctia erectila cauzata de operatia de indepartare a cancerului prostatic se amelioreaza in timp. Jumatate din pacientii care au avut astfel de probleme in urma acestui tip de operatie si-au recapatat functia erectila in totalitate in maxim un an de la operatie. Viagra, Levitra, Cialis, sunt medicamente ale caror efecte au fost demonstrate clinic, acestea ajutand bolnavii care sufera de disfunctie erectila.
O alta complicatie a operatiei ce are drept scop indepartarea cancerului de prostata este incontinenta urinara sau fecala. Aceste afectiuni se caracterizeaza prin scurgerea involuntara de urina sau materii fecale din vezica si, respectiv, rect. In timp, aceste complicatii se pot ameliora sau chiar disparea.
Cancerul de prostata si radioterapia
In cazul cancerulul prostatic pot fi luate in considerare doua tipuri de baza de radioterapie: brahiterapia si iradierea externa. In cazul in care este utilizata iradierea externa, prostata este supusa razelor X eliberate de un aparat din afara organismului bolnavului.
Brahiterapia presupune seminte radioactive mici care sunt implantate in sau langa cancer. Radiatia poate fi astfel distribuita in prostata si cu ajutorul acelor, cateterelor, firelor.
Terapia prin emisie de protoni se foloseste pentru tratamentul local cu particule atomice incarcate electric pozitiv. Tesuturile inconjuratoare nu vor fi expuse la radiatii.
Radioterapia moderna in ceea ce priveste cancerul de prostata este realizat prin tehnica in care sistemele imagistice tridimensionale cartografiaza forma tumorii de la nivelul prostatei.
Radioterapia modulara ajuta la distribuirea corecta a radiatiilor cu energie inalta spre tumora si evita expunerea tesuturilor sanatoase la radiatii.
Complicatiile radioterapiei
Si in cazul in care cancerul de prostata este tratat cu ajutorul radioterapiei se poate ajunge la efecte secundare precum disfunctia erectila sau incontinenta urinara.
Managementul de asteptare – tratament?
Supravegherea activa reprezinta o buna optiune pentru bolnavii in varsta care prezinta cancerul de prostata in stare precoce. Aceast optiune este potrivita si in cazul in care bolnavul sufera si de alte afectiuni pe langa cancer, iar tratamentele traditionale i-ar face rau. Din cadrul supravegherii active sunt exclusi pacientii care au tumori ce cresc repede sau boli extinse.
Terapia hormonala utolizeaza medicamente ori interventia chirurgicala pentru a bloca actiunea testosteronului si a altor hormoni asupra cancerului prostatic. Aceasta nu ofera niciun fel de avantaj pentru supravietuirea individului cu cancer la prostata precoce, insa se pot vedea imbunatatiri la pacientii care au cancer extins la nivel local.
Cancerul de prostata avansat local este cel de stadiul 3, cel recurent este cel care reapare dupa ce a fost extirpat in trecut. Cancerul metastatic este cel de stadiu 4, care implica extinderea celulelor canceroase in alte parti ale corpului. Aceste tipuri de cancer nu pot fi tratate in prezent, gasindu-se doar tratamente utile in controlarea cancerului pe termen lung. Nu putini sunt barbatii care traiesc zeci de ani, desi au cancer avansat local.
Cancerul de rostata avansat – cum il tratam?
Tesutul canceros de stadiu 3 nu poate fi indepartat in totalitate cu ajutorul chirurgiei, insa se pot indeparta portiuni din tumora si astfel se vor ameliora simptomele. In aceste cazuri, chirurgia va fi folosita impreuna cu radioterapia si terapia hormonala. Incontinenta urinara si fecala si disfunctia erectila reprezinta efecte secundare in cazul chirurgiei la cancerul de stadiu 3.
Si in cazul cancerului avansat de prostata radioterapia externa poate ajuta la controlul cresterii tumorii si la cresterea duratei de viata. Brahiterapia nu poate fi realizata in cazul tumorilor mari, tocmai de aceea nu se foloseste in mod obisnuit la barbatii cu cancer de prostata in stadiu avasnat.
Si in cazul reaparitiei cancerului, iradierea exerna poate ajuta la controlul bolii.
Exista cazuri in care barbatul este diagnosticat cu cancer de prostata cand boala a ajuns deja in stadiul 3. In acest caz utilizarea radioterapiei drept tratament depinde de starea in care se afla nodulii limfatici regionali. In cazul in care acestia nu contin celule canceroase, recuperareea va fi mai rapida, iar sansele supravietuirii mai lungi sunt mai mari.
Complicatiile radioterapiei in cazul cancerului avansat cuprind incontinenta urinara, difunctiie erectile, infectii acute ale vezicii urinare, infectiile mucoasei anale, infectiile intestinale, oboseala.
Terapiile hormonale si efectul lor asupra organismului
Studiile arata ca tumora de prostata creste mai repede in prezenta horomonilor masculini, astfel ca terapia hormonala poate ajuta in intreruperea progresiei bolii. Metodele de deprivare androgenica opresc actiunea androgenilor si testosteronului – hormoni masculini- asupra ogranismului, acestea fiind:
- Agonisit de LHRH
- Medicamentele antiandrogene
- Castrarea.
Efectele secundare ale terapiei hormonale:
- Disfunctia erectila
- Pierderea libido-ului
- Bufeul
- Oboseala
- Osteoporoza
- Pierderea masei musculare
- Problemele de memorie
- Anemia.
Terapia hormonala ajuta in impiedicarea raspandirii celulelor canceroase si stoparea cresterii tumorii, putandu-si pierde capacitatea pe masura ce celulele care nu necesita hormoni se dezvolta.
Durerea si simpotmele in cancerul de prostata metastazic avansat pot fi combatute cu ajutorul radioterapiei externe, administrarea intravenoasa a medicamentelor radioactive, administrarea de analgezice si folosirea bifosfatului pentru reconstructia oaselor.
Bolnavii cu forme avansate ale cancerului pot participa la trialuri in cadrul carora vor incerca noi medicamente si terapii:
- Inhibitori de angiogeneza
- Chimioterapia cu taxan
- Steroizii
- Medicamentele antiandrogene.
Pacientul cu cancer de prostata este cel care alege, in ultima instanta, ce tratament va aborda in urma sfatuirii cu medicul specialist si familia.
