Cancerul testicular reprezinta o afectiune care ataca barbatii aflati la maturitate. Aceasta boala se manifesta prin aparitia celulelor anormale la nivelul testiculului si este mai des intalnita la indivizi din rasa alba. Tipul de cancer care ataca testiculele este unul destul de rar, care apare in special la barbati cu varste cuprinse intre 20 si 34 de ani. Cand este detectat precoce – si nu numai – acest tip de cancer este considerat cel mai usor de vindecat.
Intelegerea bolii
Testiculele sunt cele doua organe genitale masculine care produc si stocheaza sperma, aflandu-se intr-un sac situat sub penis, care poarta denumirea de scrot. Acestea sunt insarcinate si cu producerea unor hormoni masculini, printre care testosteronul.
Cauzele afectiunii
Cancerul testicular nu are cauze cunoscute de aparitie, insa anumiti factori de risc ai aparitiei bolii sunt cunoscuti:
- Infertilitatea
- Existenta unui testicul necoborat (criptorhidie – cand testicolul nu descinde din abdomen spre scrot la nastere)
- Sindromul Klinefelter
- Istoric familial de cancer la testicul.
Desi studile arata ca factorii de risc de mai sus sunt resposabili cu aparitia cancerului la testicule, majoritatea barbatilor care dezvolta boala nu prezinta nici una din aceste posibile cauze. Medici le recomanda barbatilor cu varste cuprinse intre 14 si 40 de ani sa isi examineze testiculele lunar, cei care prezinta factori de risc putand apela si la controale periodice de specialitate.
Simptomele cancerului
Cancerul testicular are drept simptome comune:
- Formatiune sau tumefiere chistica la unul sau cele doua testicule
- Senzatie de jena dureroasa in zona inghinala, abdomen inferior sau partea inferioara a spatelui
- Senzatii de greutate in scrot.
Daca barbatul semnaleaza aceste simptome, se recomanda controlul medical. Aceste simptome pot apare insa si fara a semnala prezenta cancerului.
Simptome asemanatoare pot aparea si in cazul urmatoarelor boli:
- Hidrocelul (acumulare de lichid in jurul testiculului)
- Varicocelul (vena torsionata la nivelul scrotului)
- Orhita (infectia sau inflamatia testiculului)
- Epididimita (inflamatia sau infectia tubului contort din spatele testiculului).
Cancerul metastazic, care a afectat si zonele adiacente testiculului precum limfoganglionii regionalie, se manifesta prin:
- Dureri difuze la nivelul abdomenului si spatelui
- Astenie
- Transpiratii fara motivatie
- Stari febrile
- Stari de rau general
- Lipsa de aer, dureri toracice, tuse
- Dureri de cap, dementa, confuzie.
Primul semn de cancer testicular este modificarea de forma sau volum a testiculului. Aceasta schimbare poate fi insotita de durere sau nu. Daca ramane netratat, cancerul se poate extinde si la alte parti ale corpului.
Dupa ce cancerul testicular a fost diagnosticat, se va organiza schema terapeutica alaturi de medic. Majoritatea barbatilor aleg tratamentul chirugical care porneste de la indepartarea prin operatie a testiculului afectat. Dupa aceasta operatie urmeaza perioada de expectativa vigilenta, tratamentul radioterapeutic, chimioterapia sau tratamentele aditionale ce difera in functie de tipul si stadiul cancerului.
Cel mai cunoscut simptom al aparitiei cancerului testicular este schimbarea de forma si volum a testiculului, in acest caz fiind recomandat consultul medical. Puteti apela la ajutor de specialitate daca observati:
- Senzatia de greutate a scrotului
- Nodul sau tumefiere la nivelul unui testicul
- Durere difuza la nivelul abdomenului sau inghinal.
La ce medic apelez?
Daca aveti simptome, puteti apela la medicul de familie, generalist, internist, urolog sau asistentul medical specializat. Terapia poate fi aleasa alaturi de urolog, oncolog si radiologul oncolog.
Teste si investigatii
Cancerul testicular, ca si alte probleme la nivelul testiculelor, este descoperit in timpul autoexaminarii si al consultului de specialitate. Daca se suspecteaza existenta acestui tip de cancer se recurge la:
- Ecografii testiculare
- Teste de sange (pentru determinarea existenta markerilor tumorali din sange).
In cazul in care diagnosticul sugerat de aceste teste nu se schimba, se va recurge la operatia de extirpare a testiculului. Acesta va fi mai apoi examinat la microscop, iar daca prezinta celule canceroase vor fi realizate alte examinari in vederea extinderii tumorii in afara testiculului cu ajutorul:
- Radiografiei
- Tomografiei computerizate
- Rezonantei magnetice nucleare.
Dupa extirparea chirurgicala, bolnavul va fi supus unor investigatii aditionale ce includ supravegherea sa. Investigatiile postoperatorii se pot intinde pe cativa ani buni si includ:
- Investigatiile imagistice periodice
- Analize de sange pentru monitorizarea markerilor tumorali.
- Autoexaminarea lunara poate detecta cancerul testicular in stadiu incipient.
Metode de tratament
In cazul descoperirii unui tip de cancer testicular, medicul ii va explica bolnavului stadiul in care se afla acesta si metodele de tratament disponibile si rezultatele acestora. Acest cancer este considerat unul dintre cele mai usor de tratat astfel de maladii, in special datorita faptului ca este detectat precoce.
Primul tratament aplicat bolnavului este extirparea testiculului afectat de tumora. In functie de starea post-operatorie a pacientului, de stadiul cancerului si de posibila diseminare, se poate recurge la tratamente aditionale:
- Expectativa vigilenta
- Radioterapia
- Chimioterapia
- Chirurgia aditionala.
Majoritatea tumorilor de stadiu 1 sunt tratate cu succes fara a avea nevoie de tratament aditional post-operatoriu. Expectativa vigilenta consta in examinari si teste imagistice si sangvine la care este supus pacientul dupa chirurgie. Tocmai pentru ca nu foloseste radioterapie sau chimioterapie, expectativa vigilenta este o optiune viabila de tratament in cazul tumorilor fara complicatii.
Daca diagnosticul este de cancer testicular seminomatos sau nonseminomatos se poate recurge la terapii aditionale. Fiecare tip de terapie are propriile riscuri, astfel ca medicul trebuie sa explice pacientului riscurile la care acesta se supune.
Daca nu este descoperit in stagiul 1, cancerul testicular se poate extinde si la alte organe precum plamanii, creierul, oasele si ficatul. Cancerul metastaziat este mult mai dificil de tratat, desi poate fi vindecat.
Dupa ce este diagnosticat, bolnavul poate trece prin stari de nervozitate, furie, negare si suparare. Discutiile cu prietenii si familia pot ajuta la ameliorarea starii de sanatate mentala a pacientului, iar daca aceasta este precara, se recomanda consultul de specialitate.
Indiferent de metoda de tratare, corpul trebuie supravegheat in vederea stadiului bolii si a conditiei fizice. Programul de supraveghere in ceea ce priveste recurenta cancerului cuprinde:
- Examene fizice generale
- Teste imagistice
- Teste de sange.
Recurenta cancerului testicular poate fi descoperita in timpul examenului fizic de rutina, la investigatiile de specialitate sau in analizele sangvine. Spre deosebire de alte tipuri de boala, cancerul testicular se poate vindeca, in special daca a revenit la nivel abdominal. Recurenta cancerigena poate fi tratata prin:
- Chimioterapie
- Chirurgie
- Radioterapie.
Desi este o afectiune ce are tratament, cancerul testicular ucide in fiecare an mii de barbati. Daca tratamentul nu da roade in cazul cancerului metastazic, se poate trece la un tratament de diminuare a disconfortului bolnavului.
Tratamentul la domiciuliu poate fi utilizat in orice stadiu al bolii astfel incat efectele secundare ce insotesc terapia curativa sa poata fi inlaturate. Regimul alimentar echilibrat si odihna ajuta la tinerea simptomelor in frau. Tratamentul la domiciuliu presupune:
- Odihna suficienta in timpul chimioterapiei si radioterapiei
- Exercitii fizice usoare, consum de lichide si dieta bogata in fructe, legume si cereale pentru evitarea constipatiei
- Prevenirea deshidratarii.
Problemele care pot interveni in urma tratamentului cancerului testicular sunt:
- Caderea parului
- Scaderea poftei de mancare
- Insomnia
- Problemele emotionale.
In cazul in care pacientul resimte dureri inainte sau dupa operatie, acesta va putea apela la antiinflamatoare nesteroidiene sau tratamente alternative pentru calmare si destresare. Trebuie ca acesta sa discute cu medicul inainte de a recurge la automedicatie.
Tratament medicamentos
Cancerul testicular este tratat chimioterapeutic cu medicamente foarte puternice care au efecte secundare precum greata si varsaturile. Medicatia chimioterapeutica este de obicei complementata cu Cisplatin, Bleomicina si Etoposid. Medicul poate prescrie tratament pentru greata si varsaturi: metoclopramid, fenotiazine sau antagonistii de serotonina.
Pacientul este cel care alege, in ultima instanta, tratamentul, astfel ca acesta trebuie sa fie informat inainte de a alege metoda curativa. De aceea, medicul trebuie sa ii ofera acestuia toate informatiile necesare. Chimioterapia afecteaza celulele cu crestere rapida, avand drept efecte secundare greata, varsaturile, caderea parului, aftele bucale, diareea, riscul crescut de sangerare si infectia.
In cazuri rare, chimioterapia poate produce complicatii de durata: hipertensiune arteriala, hipercolesterolemie, afectari hepatice sau renale, cresterea riscului cancerului secundar. Desi chimioterapicele nu afecteaza calitatea spermei, se recomanda depozitarea de material genetic in banca de sperma inainte de inceperea tratamentului.
Cancerul testicular este tratat in prima faza cu operatia chirurgicala de indepartare a testiculului afectat de tumora. Daca diagnosticul este cancer in stadiul 1 se va recurge la expectativa vigilenta drept tratament post-operatoriu. In cazurile de tumora avansata se va recurge si la chimioterapie, radioterapie pentru a se trata celulele canceroase.
Chirurgia
Operatia chirurgicala de indepartare a testiculului afectat poarta numele de orhiectomie inghinala radicala, aceasta reprezentand tratamentul uzual. Aceasta tehnica este utilizata si in cazul cancerului de prostata sau al traumatismului testiculelor. Operatia presupune incizia mica la nivelul abdomenului inferior, sub linia centurii, si impingerea testiculului in scrot prin incizie, dupa care acesta este extirpat. Interventia chirurgicala dureaza in medie o ora, poate fi facuta in regim ambulatoriu sau cu scurta internare, iar recuperarea dureaza intre 1-4 saptamani.
In cazul cancerului de testicul, aceasta operatie are gradul cel mai ridicat de succes. In cazuri mai serioase este nevoie de interventii aditionale pentru indepartarea metastazelor, de chimioterapie sau radioterapie.
Riscurile operatiei:
- Infectia
- Reactia adversa la anestezie si medicatie
- Hemoragia.
Desi nu are loc adesea, operatia de indepartare a ambelor testicule are drept riscuri probabile:
- Infertilitatea
- Tulburarile de erectie
- Scaderea libidoului
- Bufeurile
- Ginecomastia
- Pierderea masei musculare
- Cresteri in greutate
- Osteoporoza.
Daca barbatul are un testicul sanatos, acesta nu ar trebui sa isi faca griji in privinta riscurilor de mai sus. Rezectia retroperitoneala a limfoganglionilor are rol de indepartare a limfoganglionilor ce se situeaza adiacent testiculului pentru a evita aparitia cancerului la acestia si cuprinde cateva riscuri:
- Ejacularea retrograda
- Dureri prostatice
- Ascita chiloasa
- Limfedemul
- Sangerarile abundente
- Embolia pulmonara.
Tratamente aditionale
Radioterapia este folosita in cancerul testicular pentru a distruge celulele canceroase si a reduce volumul tumorii. Radiatiile pot fi emise prin intermediul unui aparat sau plasarea unui tub subtire cu coradioizotropi in apropierea ariei de raspandire a celulelor canceroase. Majoritatea efectelor secundare ale radioterapiei nu afecteaza pe termen lung viata pacientului.
Printre terapiile complementare se afla:
- Acupunctura
- Plantele
- Meditatia
- Bioenergia
- Yoga
- Suplimentele nutritive
- Vitaminele.
Nu se cunosc metode de prevenire a cancerului testicular. Detectarea acestuia in stadiu incipient poate fi facilitata daca pacientul se autoexamineaza lunar si daca are puterea de a constientiza disconfortul resimtit la nivelul scrotului, pelvisului sau spatelui si a vizita, in consecinta, un medic.
