Anemiile hemolitice sunt stări patologice cauzate de distrugerea prematură a hematiilor din diferite motive. Când numărul de hematii este în scădere (distrugerea lor fiind mai mare decât regenerarea medulară), se produce anemia de tip hemolitic. Există două forme de anemii hemolitice: cu defect genetic eritrocitar și cu defect dobândit.
În cazul anemiilor cu defect genetic putem aminti boala Minkowski-Chauffard sau icterul hemolitic congenital care sunt transmise genetic. Acestea țin de anemia hemolitică sferocitară. O astfel de anemie are evoluție cronică și poate afecta atât femeile cât și bărbații. Numele se referă la faptul că eritrocitele au formă sferică, provoacă fragilitate osmotică și distrugerea splinei înainte de perioada bătrâneții.
În copilărie, această stare patologică se poate recunoaște prin semne clare de splenomegalie, icter, subicter, lățirea nasului. În crizele de deglobulinizare (ce caracterizează o astfel de stare de anemie hemolitică) apar grețuri, vărsături, tahicardie, febră, dureri abdominale, paloarea feței, rezistență globulară scăzută. O astfel de boală are evoluție cronică, în numeroase cazuri se poate agrava. Boala apare mai ales la copiii cu vârsta cuprinsă între 10-12 ani. În cazuri grave, bolnavii trebuie internați și necesită un tretament cu transfuzii de sânge.
Alte afecțiuni ereditare sunt hemoglobinopatiile. Acestea apar din cauza sintezei insuficiente de eritrocite în formă de seceră. În astfel de cazuri apare anemia hemolitică cronică, osteoporoza, litiaza biliară, puseuri acute.
Anemia Cooley este numită și anemia mediteraneeană și se manifestă în primele luni de viață. Este o anemie severă, este recunoscută prin semne clare de splenomegalie, litiază biliară, deformarea scheletului, icter și altele. Boala se poate ameliora cu ajutorul unui tratament cu transfuzii de sânge, administrare de acid folic și splenectomie.
O altă boală ereditară este eliptocitoza care se dezvoltă din cauza unei anomalii a membranelor eritrocitelor. În astfel de cazuri eritrocitele au formă alungită. De obicei nu apar simptome, doar splina are volumul mărit. Dacă se intervine prin splenectomie boala se poate ameliora.
În copilărie pot să apară anemii cu nivel scăzut de enzime și fără modificări ale eritrocitelor. Se aplică transfuzii de sânge și intervenția de splenectomie. La anemiile cu defect dobândit pot exista diferite cauze. Dintre acestea fac parte arsurile, factorii imuni, bolile de natură infecțioasă. Anticorpii fac parte din categoria factorilor imuni. Dintre bolile infecțioase amintim: malaria, septicemia, pneumonia atipică.
Anemiile hemolitice imune apar mai frecvent decât celelalte tipuri de anemii hemolitice cu defect dobândit. Pot da simptome de febră, dureri abdominale, frisoane, cefalee, vărsături, scăderea numărului de hematii a hemoglobulinei, scaune hipercolorate, icter, splenomegalie, și altele. La bolnavii care urmează tratamente cu Chinină, Penicilină, Chinidină pot să apară anemii hemolitice medicamentoase. Astfel de anemii imune trebuie tratate cu medicamente de tipul corticosteroizilor sau imunosupresivelor.
Dintre acestea fac parte Exdoxan, Imuran. De asemenea se fac transfuzii de sânge, splenectomie (în formele grave). În cazul nefericit când se face o transfunzie cu grupă incompatibilă apare anemia hemolitică pasttransfunzională. Dacă se produce un astfel de accident hemolitic poate să apară faza de șoc, faza hemolitică de icter, faza de hemoglobinurie și faza de anurie.
Un tip de anemie hemolitică cronică este hemoglobinuria paroxistică nocturnă. În această stare patologică apar crize de hemoliză noaptea, în timpul somnului, din cauza eritrocitelor fragile în mediul acid. Pentru tratament se recomandă transfuzii cu eritrocite spălate, corticosteroizi, feroterapie, splenectomie, medicamente anticoagulante.
