Cu toții știm că situațiile stresante sunt greu de evitat. Pentru a scăpa totuși de stres trebuie să evităm contactele sociale dificile și să încercăm să reducem la minim efectele unor conflicte care ne afectează sistemul nervos și sănătatea.
Cei care beau alcool din cauza stresul trebuie să știe că acesta nu relaxează ci dimpotrivă exacerbează efectele stresului și în plus afectează și celulele nervoase. Din păcate oamenii fac greșeli, consumă alcool în exces, fumează, dar ar trebui să renunțe la aceste vicii deoarece ele nu ajută în combaterea stresului și rezolvarea problemelor.
Sistemul nervos și psihicul nostru sunt destul de greu de controlat în situații stresante. Stresul este cel care indică anumite procese biochimice subtile care afectează activitatea neuronală umană.
Ceea ce este important de înțeles este faptul că efectele stresului sunt adverse asupra sistemului nervos, deci celulele noastre nervoase sunt afectate într-un anume fel, deloc benefic în condiții de stres.
Ce se întâmplă cu creierul nostru în situații de stres?
În primul rând glandele suprarenale secretă doi hormoni cunoscuți cu numele de cortizol și adrenalină. Glandele suprarenale sunt poziționate la polul superior al rinichilor și au două organe endocrine: corticosuprarenala și medulosuprarenala.
Corticosuprarenala este în zona corticală de la exterior, are țesut glandular și secretă doi hormoni din colesterol: aldosteronul (mărește absorbția apei și natriului de la nivelul tubilor uriniferi ai rinichilor) și cortizolul care crește filtrarea glomerurală, crește glicemia, numărul de leucocite, stimulează eliminarea apei.
Medulosuprarenala secretă noradrenalina și adrenalina si au ca efecte: creșterea glicemiei, a excitabilității cardiace, a frecvenței contracțiilor inimii, producerea senzației de frică, anxietate, relaxarea bronhiilor și a tractului digestiv.
De asemenea țesutul cerebral (format din neuronii și celule gliale) secretă glutamat și se găsește mai ales la nivelul cortexului cerebral. Glutamatul răspunde de excitarea celulelor nervoase, însă în situații de stres cronic, activitatea funcțională excesivă scapă de sub control și devine dăunătoare pentru neuroni.
Neuronii au rol de a transmite impulsurile nervoase, însă din cauza stresului apare o stare de entuziasm care coincide cu transmiterea acestor impulsuri și astfel impactul stesului asupra funcționării neuronilor este negativ și duce la moartea celulelor nervoase.
Creierul uman conține GABA, un aminoacid transmițător important, care îl apără împotriva stresului. Acesta are acțiune înhibitoare naturală mare la nivel medular, cerebelos și cerebral. Cu alte cuvinte, GABA are capacitatea de a suprima activitatea stresantă de la nivelul celulelor nervoase.
Astfel procesele neuronale din creier sunt normalizate de acest aminoacid neurotransmițător inhibitor, sunt eliberate de anxietate și de stres, iar gândirea și memoria sunt simulate. GABA este implicat în metabolismul creierului, ajută la recuperarea celulelor nervoase, mai ales la cele care au suferit din cauza stresului.
Stresul poate epuiza o persoană și poate chiar distruge o parte din neurotransmițătorii GABA. O persoană care este supusă stresului în mod frecvent poate avea un deficit de GABA la un moment dat, deoarece acești neurotransmițători sunt distruși tot mai mult și astfel starile de anxietate și supratensiune persistă.
Pentru a combate lipsa acestui aminoacid se iau medicamente ce pot restabili echilibrul dintre excitație din cauza stresului și inhibiție la nivel celular, astfel stresul este combătut, iar la nivelul creierului se creează condiții prielnice de recuperare a celulelor nervoase.
