Hepatomegalia reprezintă umflarea exagerată a ficatului, acesta are volumul atât de mult mărit încât depășește zona coastelor pe linia medio-claviculară. Diametrul ficatului în astfel de cazuri este mai mare de 12 cm (măsurat pe direcție verticală). În cazuri de deformații ale coloanei vertebrale, deformații toracice, pleurezie exudativă dreaptă sau emfizem pulmonar, poate să apară hepatomegalia aparentă. Aceasta este diferită de hepatomegalia ,,adevărată”.
În condiții normale, fiziologice, ficatul are suprafața netedă, regulată. În cazuri de hepatomegalie stază ficatul iși menține acest aspect neted, însă în hepatomegalie ,,adevărată” suprafața ficatului poate deveni și neregulată. Această transformare este prezentă la pacienții cu ciroze, tumori maligne ale ficatului, hepatite cronice, sifilis terțiar.
Cauzele creșterii în volum a ficatului (ale apariției hepatomegaliei) sunt: hepatitele cronice și acute, abcesul hepatic, cirozele, insuficiența cardiacă, cancerul de ficat, bolile sistemului hepatopoetic și altele.
În cazuri de astfel de boli grave ale ficatului, marginea inferioară a acestui organ devine îngroșată și dură, iar în mod normal este netedă și îngustă. În hepatomegalie și consistența ficatului se schimbă, este mai densă, în condiții fiziologice acest organ este moale.
Hepatomegalia poate fi însoțită și de o splenomegalie, mai ales în cancer de ficat, amiloidoză, ciroză hepatica.
Alte cauze ale hepatomegaliei sunt: ficatul gras, steatoza hepatica, obezitatea, diabetul, icterul mecanic, hemangioamele hepatice mari, infecțiile ficatului, infecțiile căilor biliare, histoplasmoza, malaria, inflamațiile ficatului, leptospiroza, inflamațiile căilor biliare.
Pentru stabilirea diagnosticului medicul hepatolog sau gastroenterolog va face o examinare funcțională a ficatului, o ecografie abdominală, un examen de computer tomografic. Există o serie de analize ale funcției ficatului din care fac parte: bilirubina, albuminemia, testul AST, testul ALT, testul GGT, trigliceridele, colesterolul, fosfataza alcalină, cupremia, medulograma, ceruloplasmina, cupruria, sideremia.
Se pot face explorări cu ajutorul markerilor tumorali sau a markerilor virali hepatici dacă se bănuiește că ar exista o boală gravă (cum este de exemplu cancerul ficatului). Medicul poate realiza endoscopia digestivă superioară care poate ajuta la depistarea unei ciroze hepatice. În cazuri grave de cancer este nevoie și de biopsie hepatică.
Explorarea funcției hepatice poate scoate la iveală o suferință hepatică latentă, o afecțiune hepatica, iar în plus permite și aprecierea evoluției bolii respective. Prin ascultație cu stetoscopul se pot percepe anumite frecături sau sunete (ex. suflu sistolic) care pot apărea în hepatomegalia de stază sau datorită prezenței hemangioamelor de pe suprafața ficatului.
