Stresul afectează starea noastră fizică și psihică, astfel putem suferi de insomnie, depresie, anxietate, boli de inimă și alte afecțiuni diferite. Medicii ne recomandă să facem testul de stres pentru a afla în ce stadiu se află starea noastră de sănătate și a putea reduce simptomele provocate de aceste situații stresante ce apar zi de zi. Astfel de metode de diagnosticare pot determina volumul sanguin ce merge la inimă dar si modificările acestui parametru în funcție de complexitatea unui exercițiu.
În cardiologie se folosesc mai multe teste de stres care au rolul de a găsi soluții pentru menținerea sănătății inimii. Metodele utilizate pot determina riscul de boli de inimă grave dar și cât de eficient este un tratament, fie el convențional sau de tipul unei intervenții chirurgicale. Medicii aleg testul potrivit fiecărui pacient în funcție de simptomele pe care le prezintă acesta, de examenul medical și factorii de risc.
Ei realizează o analiză comparativă a datelor înainte de test, în timpul realizării acestuia dar și după terminarea lui. Testul de stres se recomandă în caz de angină pectorală, risc de tromboză venoasă, boală infecțioasă acută, hipertensiune arterială necontrolată, insuficiență cardiacă, risc de infarct miocardic, stenoză aortică și altele.
Cel mai simplu test de stres dar și cel mai frecvent folosit este mersul pe o bandă rulantă, deci este un test de exercițiu fizic. Viteza benzii va fi crescută treptat din trei în trei minute, iar testul se încheie prin oprirea benzii în momentul în care pacientul începe să obosească și simte presiune în piept.
În timpul realizării acestui exercițiu, medicul monitorizează tensiunea arterială și ritmul cardiac. Anumite probleme cardiace sunt mult mai ușor de diagnosticat dacă inima este solicitată iar bătăile accelerate. Un astfel de test de stres la efort intens va permite evaluarea inimii în timpul cât pacientul realizează exercițiul fizic pe banda rulantă.
Testul standard de stres se poate combina cu investigații ce oferă posibilitatea obținerii unor imagini ale inimii înainte de exercițiu în stare de repaus, dar și după mersul pe banda rulantă, când inima a fost solicitată la efort fizic. Pentru a vedea cum reacționează inima, medicul realizează o ecocardiogramă prin care ia imagini ale inimii cu ultrasunete. Printr-un astfel de test imagistic se poate vedea modul cum funcționează camerele și supapele inimii, cum este pompat sângele de câtre inimă și dacă acesta circulă normal prin ea.
Angiograma este un alt test ce oferă informații cu privire la modul cum arată vasele de sânge din jurul inimii. De asemenea implică obținerea de informații cu privire la mușchiul, valvele și supapele inimii. Testul presupune introducerea unui cateter într-un vas de sânge în corp, în braț sau în zona inghinală.
Prin cateterul ce ajunge în artera din jurul inimii se injectează o substanță specială de contrast și apoi se folosește un aparat cu raze X pentru a observa imaginile. Astfel pot fi descoperite anumite blocaje ce apar în artere și cât de grave sunt acestea.
Tot la nivelul brațului se poate aplica o perfuzie intravenoasă pentru realizarea unui alt test de stres, cel cu taliu. Prin perfuzie se injectează o substanță specială radioactivă (care este inofensivă pentru pacient) și se iau imagini ale cantității de sânge care vor ajunge la inimă în timp ce inima se află în repaus dar și după exercițiul în care a fost solititată la efort fizic. Un astfel de test nu se face la femeile însărcinate pentru a evita riscul de a afecta cumva fătul.
Pentru determinarea acțiunii de pompare a inimii se folosește un medicament numit dobutamină sau adenozină ori diyridamol printr-o perfuzie intravenoasă. Acest test de stres presupune ca activitatea inimii să fie crescută treptat și astfel se pot depista anumite probleme în legătură cu aprovizionarea cu sânge la unul din pereții inimii.
