Insuficiența cardiacă stângă acută se manifestă prin edem pulmonar acut, astm cardiac și crize de dispnee. Acestea se datorează creșterii rapide a presiunii în capilarele pulmonare. În plus această creștere a presiunii este și intensă, astfel are loc o reducere bruscă a sângelui evacuat de inimă în ventriculul și atriul stâng, timp în care, în ventriculul drept debitul sângelui este normal. Potrivit medicilor, în insuficiența cardiacă stângă are loc o acumulare mare de sânge în capilarele pulmonare și astfel crește presiunea în capilare, iar plasma este transhudată în alveole.
Această afecțiune se manifestă și prin crize de dispnee paroxistică. Acestea sunt frecvent produse în cardiopatii valvulare, în stenoze și insuficiențe mitrale și aortice, în cardiopatii hipertensive, în cardiopatii ischemice, în perioada de sarcină, la emoții puternice, la eforturi mari, la infarct miocardic.
Bolnavul de insuficiență cardiacă stângă poate avea crize de astm cardiac noaptea sau uneori ziua când face efort exagerat sau trăiește emoții puternice. Astfel de crize sunt greu de suportat, apare dispneea polipneică, stări de neliniște, tuse, senzație de sufocare, respirație zgomotoasă și superficială. În plus simte nevoia de a se ridica din pat, de a merge la fereastră pentru a putea respira mai bine, pentru a avea mai mult aer. Tusea poate fi cu sputa, iar accesul ține câteva secunde.
Există și cazuri grave în care bolnavul poate ajunge la edem pulmonar acut, poate avea expectorații abundente de sputa pe care să le elimine pe gură dar și pe nas, iar acestea să-i provoace dficultăți în respirație, asfixie și moarte. Mai rar apare și insuficența cardiacă stângă cronică din cauza debitului în scădere a părții stângi a inimii. Cel mai frecvent simptom este dispneea. Respirațiile sunt superficiale și frecvente.
Dimineața se produce dispneea vesperală minima, iar spre seară din cauza solicitării ventriculului stâng se accentuează această formă de dispnee. La unii bolnavi dispneea apare și în repaus, iar numele ei este de ortopnee. Pentru a-și ameliora simptomele astfel de bolnavi trebuie să doarmă pe marginea patului într-o poziție care să le micșoreze staza pulmonară și să le permită să facă mai puțin efort în timpul respirației.
Alte cauze ale dispneei sunt obezitatea, sarcina, viața sedentară, bolile de plămâni, bolile de nervi. La persoanele în vârstă ce suferă de ateroscleroză apare dispneea periodică Cheyne-Stockes care se manifestă prin polipnee și apnee. În insuficiența cardiacă stângă, din cazua stazei pulmonare și efortului se produce tusea uscată sau cu sputa, care este supăratoare pentru bolnav.
