
Pledez pentru feminitate, pentru eleganta, pentru simplitate, pentru bun simt, pentru cultura, pentru toate aceste lucruri care par atat de demodate in ziua de azi. Pledez pentru eliberarea sexului frumos oprimat de catre o societate confuza, ai carei actori si-au uitat rolurile.
Am ajuns la concluzia ca din momentul in care reprezentantele sexului frumos (femeile) au castigat drepturi egale cu cele ale reprezentantilor sexului tare (barbatii), si-au insusit absolut tot, fara a-si da seama ca, de fapt, puteau recurge la liberul arbitru,avand dreptul de a alege caracteristicile care isi doreau sa le detina, si cele care nu li se potriveau, specific barbatesti, cum ar fi, spre exemplu, dorinta de a domina, aceasta raspandindu-se de la o simpla persoana, la cat mai multe, o societate, chiar o natiune.
Este de admirat, insa, modul in care aeasta se exercita. O femeie, prin definitie, este o fiinta sensibila, in jurul careia celelalte fiinte graviteaza, tocmai datorita blandetii, bunatatii, altruismului, ce sunt emanate prin fiecare por al pielii sale. Se pare insa, ca insasi aceasta regula a devenit o exceptie.
Astazi, cele mai multe dintre noi, asa-zisele reprezentate ale sexului frumos, suntem egoiste, dorim sa fim apreciate pentru puterea pe care o detinem in comparatie cu ceilalti, in incercarea de a-i detrona pe cei care au avut “norocul” de a ocupa inca de la linia de start pozitia “sexului tare”, care, dupa cum stim cu totii, este un atuu, sau cel putin asta promoveaza societatea din timpuri stravechi.
De asemenea, ne-am adaptat atat de bine, incat am invatat ca nu trebuie sa mai pozam in niste fiinte fragile ce au nevoie de siguranta si protectie, ci trebuie sa ne protejam aratandu-ne dintii, in detrimentul oferirii unui zambet cald…am invatat ca tocmai vulnerabilitatea, care era considerata o trasatura definitorie a sexului frumos, este tocmai slabiciunea noastra, si tocmai de aceea suntem nevoite sa luptam in primul rand cu noi insine, tocmai pentru a masca aceasta “povara”…am invatat ca in timp ce reprezentantii sexului tare, inca de la nastere sunt inzestrati cu o aura de respect, noi, sexul frumos, trebuie sa ni-l castigam, trebuie sa luptam pentru el, sa ne impunem, sa il meritam.
Si astfel, luptam pentru o pozitie sociala cat mai inalta, vrem o cariera pentru a ne demonstra independenta si suntem in stare sa facem orice pentru a ajunge acolo, insa asta este un paradox, pentru ca, din punctul meu de vedere, a fi independenta inseamna a face ceea ce iti place, a te exprima in propriul mod, a fi libera, si nu constransa de normele societatii si de inchipuitele avantaje ale barbatilor, hranite de nenumarate mituri.
As putea discuta aici si despre ironia care se produce atunci cand am ocazia sa aud manifeste feministe de genul: “Suntem tratate ca niste bucati de carne!”. Raspunsul meu ar neutraliza orice drept la replica: ”Asta pentru ca asa va afisati!”. Machiajul, diferitele abordari vestimentare au fost create pentru a scoate in evidenta faptul ca noi reprezentam sexul frumos, nu pentru a pune la indoiala acest lucru!
Sfatul meu, dragele mele, este sa incercati sa va feminizati, pentru a fi tratate asa cum meritati!