Colita este o afecțiune provocată de inflamația intestinului gros. Colita ulcerativă este o formă cronică a acestei afecțiuni în care membrana mucoasei colonului este inflamată și are ulcerații, poate provoca durere, balonare, scaune moi cu sânge. În cazul în care inflamațiile sunt doar pe o zonă a mucoasei colonului este vorba despre colita segmentară, iar când inflamațiile afectează toată mucoasa colonului înseamnă că s-a dezvoltat o colită difuză.
Enterocolita poate fi cronică secundară și cronică primară. În primul caz este o enterocolită care a apărut din cauza unei infecții cu paraziți intestinali cum este infecția cu tenia sau lamblia, sau după tulburări de evacuare rapidă a sucului gastric, după o intervenție la nivelul stomacului. În cel de-al doilea caz cu siguranță afecțiunea se datorează unui factor etimologic, o scădere a nivelului de enzime, o alimentație nesănătoasă sau o gastro-enterocolită acută.
În general procesele parazitare, toxice, infecțioase pot provoca inflamarea mucoasei intestinului. Abuzul de medicamente antibiotice este un alt factor de risc. De asemenea intoxicațiile alimentare, laxativele iritante sunt cauze ale acestei afecțiuni. În funcție de localizarea și natura colitei variază și simptomele. În cazuri ușoare se produce o tumefiere a mucoasei colonului, o congestionare a acesteia și pot apărea secreții de mucus la nivelul ei. În cazuri grave mucoasa devine subțire, cu pliuri, prezintă edem, mucus purulent, pete, ulcerații și dă stări de durere, greu de suportat.
Bolnavul de colită segmentară dreaptă are dureri în fosa iliacă dreaptă, în flancul drept, care se intensifică la apăsare pe zona respectivă. Are procese fermentative, constipație sau diaree, stări febrile, dureri de cap, oboseală și inapetență. În cazul în care colita este segmentară stângă, durerile apar în flancul stâng și fosa iliacă stângă.
Simptomele sunt de mucus abudent, cu caracter de putrefacție, constipație urmată de diaree falsă. În general în colita difuză apare dificultatea de eliminare a materiilor fecale, deoarece perioadele de constipație pot ține și 3-4 zile. De asemenea apar și stări de durere abdominală, flatulență, meteorism, cefalee, indispoziție, astenie, scădere în greutate.
Tratamentul pentru colită presupune repaus la pat, evitarea surmenajului, frigului, exercițiilor fizice intense, a emoțiilor puternice, a stresului, alcoolului și fumatului. Medicamentația constă din antibiotice, laxative neiritante, sulfamide, antispastice. Dintre antibiotice se folosește Tetraciclina, Streptomicina, Neomicina pentru combaterea infecțiilor. Beladona, Papaverina și Atropina sunt cele mai utilizate medicamente antispastice pentru ameliorarea simptomelor colitelor.
Alimentația trebuie să fie specială
În primul rând trebuie să se știe faptul că băuturile reci sau fierbinți, dulciurile concentrate și laptele pot intensifica simptomele colitei. Nu este tolerat laptele, cartofii, usturoiul, ceapa, piperul, hreanul, ardeiul, muștarul, slănina, prăjelile, conservele, cafeaua, cruditățile, ceaiul. De asemenea trebuie evitate alimentele care au multă celuloză cum sunt de exemplu: pâinea neagră, conopida, fasolea, varza, ridichile, mazărea.
La bolnavii de colită apar carențe de vitamine și minerale, mai ales de calciu, fier, vitamina A, B2, D și B12, de aceea trebuie administrate suplimente de acest fel. Fierul nu trebuie să lipsească din nutrienți deoarece este deficitar în cazuri de colită. Vitaminele din complexul B îmbunătățesc digestia deoarece intensifică descompunerea carbohidraților, proteinelor și grăsimilor.
Acidul folic protejează împotriva cancerului de colon. Vitamina A ajută la vindecare, protejează mucoasele intestinale. Vitamina C consolidează sistemul imunitar al organismului și intensifică procesul de vindecare a mucoasei colonului. Calciul previne cancerul de colon, deci trebuie folosite suplimente cu acest mineral.
Acizii grași esențiali sunt importanți pentru celule, pentru mucoasa colonului. Aceștia se găsesc în uleiul din semințe de in. Grăsimile necesare pentru organism se iau din ulei de semințe de in și unt; sunt contraindicate alimentele grase, cărnurile, slănina, etc. Mare atenție, uleiurile, grăsimile pot intensifica diareea. Pentru combaterea diareei trebuie consumate alimente ce au tanin. Dintre acestea amintim: gutuile, afinele, orezul.
Prin diaree se pierd multe lichide din organism, de aceea, pentru a combate deshidratarea, trebuie să se bea multă apă, sucuri naturale din morcovi, varză și băuturi verzi. Nu sunt deloc recomandate fructele acide: grapefruit, portocale. În general fructele nu se servesc pe stomacul gol. Sucurile naturale din fructe se diluează cu apă și se consumă după masă sau în timpul mesei, după ce s-a mâncat o cantitate suficientă de alimente. Constipația se vindecă cu fructe și legume.
Cartofii se consumă fierți, iar legumele (morcovii, dovleceii, fasolea) se servesc de asemenea fierte ca niște soteuri. Alimentele bogate în fibre sunt indicate bolnavilor de colită. Aceștia pot alege fulgi de ovâz, orz, orez brun, linte. Aceste cereale trebuie să fie bine fierte, în multe ape. Este necesar să se evite băuturile carbogazoase, cafeaua, condimentele. Proteinele vegetale trebuie să facă parte din alimentație, iar pentru a introduce și proteinele animale în dietă se poate alege peștele fiert sau preparat la cuptor, carnea de pui și de curcan fără pieliță, nu trebuie prăjită în ulei, indicat este să fie fiartă.
