Renunțarea la fumat este o chestiune de voință. Mulți fumători promit că nu vor mai fuma, însă acesta este doar un mod de a spune, ei nu găsesc o motivație atât de importantă pentru a renunța cu adevărat. Dependența de nicotină este foarte puternică, factorul psihologic are un rol important.
Oamenii își formează anumite tabieturi, de a fuma o țigară dimineața când își beau cafeaua, sau când au ajuns la serviciu, sau în mașină, etc. Se pare că astfel, prin fiecare țigară pe care o fumează, ei trăiesc un mic sentiment ,,deviat”, ceea ce le accentuează în timp dependența de nicotină.
Dacă ajungi să fii dependent fizic de nicotină cu siguranță fumezi mai mult decât ar trebui și astfel nu de puține ori realizezi că nu mai ai țigări și primul lucru pe care dorești să-l faci este să-ți cumperi imediat un pachet.
Corpul fiind obișnuit cu doza de nicotină va reacționa prin așa numitele simptome de sevraj. În primul rând apare dorința și pofta puternică de a fuma o țigară, insomnia, pofta de mâncare, creșterea în greutate, lipsa de concentrare, indigestia, stările de frustare, depresia, nervozitatea, irascibilitatea, greața, durerile de cap.
Sevrajul nicotinic anulează plăcerile vieții? Lipsa de nicotină provoacă tremuratul mâinilor, amețeli, palpitații, transpirații deoarece apar tulburări metabolice și endocrine pe termen lung. Retragerea de nicotină afectează somnul și astfel insomnia sau lipsa de somn va face ca să apară modificările de dispoziție, stările de iritabilitate, de agresiune, etc.
În plus, toți fumătorii care încearcă să renunțe la fumat devin obosiți, epuizați, mai ales datorită faptului că nu se mai odihnesc noaptea. Dorința de a fuma o țigară este atât de puternică și generează stresul emoțional. În majoritatea cazurilor se instalează depresia din cauza instabilității emoționale iar în plus se manifestă dorința de a mânca în exces, pentru a compensa lipsa drogului. Schimbarea obiceiului alimentar duce la obezitate, mai ales că nicotina era o substanță care ajuta la arderea caloriilor.
Nicotina este un lichid uleios și gălbui, cu miros de tutun, care acționează asupra sistemului nervos central și periferic. În cazuri de intoxicație supraacută cu nicotină apar arsuri buco-faringiene și epigastrice, stări de diaree și vărsături, tremurături, colici abdominale, tulburări respiratorii și chiar moarte.
Forma acută se caracterizează prin vertij, vărsături, tensiune arterială scăzută, paloarea feței, frisoane, somnolență, puls accelerat, cefalee. În cazuri ușoare se manifestă frisoanele, transpirațiile, paloarea feței, cefaleea.
Pentru tratamentul intoxicațiilor cu nicotină nu s-a descoperit un antidot, dar se fac spălături gastrice cu o soluție ce conține cărbune activat, permanganat de potasiu și apă plată. În plus se administrează purgative, se încearcă provocarea vărsăturilor pentru eliminarea rezidurilor din stomac. În cazuri grave de tulburări respiratorii se aplică oxigenoterapia, un tratament pentru insufiența circulatorie acută și stoparea convulsiilor.
