Știați că lipidele protejează organele interne – inima, rinichii, ficatul și splina?

0
247

Lipidele sunt importante pentru organism. Se depozitează în țesutul adipos astfel transformându-se în așa numitele substanțe de rezervă. Indeplinesc rol de protecție, rol structural, energetic, de transport și termoreglare. O persoană adultă consumă 60-150 g lipide zilnic din care un procent foarte mare sunt trigliceride, iar restul acizi grași liberi, fosfolopide, colesterol estrificat și colesterol liber.

Lipidele, Foto: womensdietnetwork.com

Lipidele protejează organele interne – inima, rinichii, ficatul și splina. Au efect de strat izolant subcutanat, oferă energie și contribuie la reglarea temperaturii corpului. Protejează vasele de sânge, au rol în activitatea endocrină. Sunt surse de energie deoarece doar 1 g de lipide are 9,1 kcal. Lipidele protejează și terminațiile nervoase, sunt parte integrantă în tecile neuronale (ale celulelor nervoase). Ajută la formarea membranei celulare, asigură permeabilitatea acestora, transportă vitaminele liposolubile, mineralele și hormonii în circulația organismului, în sânge și limfă. Lipidele de la nivel subcutanat sunt o barieră în fața agenților externi mecanici și radioactivi.

Lipidele ce se acumulează în țesutul adipos se numesc lipide de rezervă. Cele care intră în structura celulelor se numesc lipide de constituție. Lipidele care circulă prin sânge și limfă sunt lipidele circulante.

Lipidele simple au carbon, hidrogen și oxigen, iar cele complexe mai conțin și alte elemente și anume: fosfor, sulf și azot. În semințele oleaginoase apar lipidele de origine vegetală care au acizi grași nesaturați, iar în rest sunt lipide de origine animală care au acizi grași saturați. Exemple de lipide simple: gliceride (incolore, inodore, au acizi grași, glicerol), steride (fitosteride vegetale, zoosteride animale, micosteride în ciuperci), ceride (naturale în flori, frunze, fructe; animale în ceară de albine, lanolină în lâna oilor), etolide (ceruri de conifere).

Lipidele complexe pot fi de trei tipuri: fără fosfor în moleculă; cu fosfor și fără azot în moleculă; cu fosfor și azot în moleculă; lipoproteinele (au lipide, colesterol, proteine, esteri ai colesterolului).

Lipidele pot fi sub formă de acizi grași liberi cu lanțuri moleculare mari, colesterol liber și monogliceride. Acestea împreună cu sărurile minerale formează micelii care sunt solubile în mediul apos al intestinului și se absorb la nivelul acestuia. La nivelul enterocitelor lipidele sunt transformate în trigliceride, dar și în fosfolipide și colesterol esterificat. Apoi împreună cu cantități mici de proteine alcătuiesc particule lipoproteice care intră în sistemul limfatic și apoi în sânge. Acizii grași cu lanțuri moleculare mici și cei cu lanțuri medii ajung să fie absorbiți de mucoasa intestinală si astfel ajung în sânge. Acizii grași liberi sunt oxidați în ficat și mușchi și astfel produc energie, iar trigliceridele formează rezerve de energie în plus pentru organism.

Citește și:  Cum îți afectează sănătatea consumul excesiv de uleiuri polinesaturate?

Colesterolul este un sterol din organism.

Apare în alimente de tipul: ouă, ficat, creier și altele. Colesterolul este factorul instalării ateroslerozei și a dezvoltării calculilor biliari în cazuri de perturbări metabolice. În organism, colesterolul are și efect benefic, antihemolitic și antioxidant, reglează permeabilitatea membranelor celulare. De asemenea, este un compus ce ajută la sinteza acizilor biliari, vitaminei D, hormonilor tiroidieni. Prin degradarea lui, colesterolul se transformă în acizi biliari la nivelul ficatului, în vitamina D la nivelul pielii, iar în plus ajută și la sinteza membranelor celulare și formarea hormonilor steroizi în testicule, glande endocrine suprarenale și corpul galben. Colesterolul nedegradat se elimină din organism prin bilă, prin fecale, descuamarea epiteliului intestinal și al pielii. Colesterolul ce nu este absorbit deloc se elimină prin fecale.

Lipoproteinele sunt biosintetizate în ficat. Au rol de a transporta lipidele insolubile în apă prin plasma sângelui. Cele care au densitate mică sunt LDL si conțin 50% trigliceride. Din cauza faptului că transportă colesterolul la țesuturi pot crește riscul de infarct miocardic și boli coronare în cazul unui nivel de colesterol crescut. Lipoproteinele de densitate foarte mică au 50 % colesterol (cu nivel scăzut de proteine), sunt de tip VLDL și transportă trigliceridele în organism. Trigliceridele sunt produse de ficat. Dacă VLDL este mare crește riscul de formare a plăcilor de colesterol pe artere. Lipoproteinele HDL au densitate mare, sunt formate din 50% proteine și mai puțin colesterol și trigliceride. Acestea ajută la esterificarea colesterolului liber și combaterea procesului de ateroscleroză.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.