Cercetătorii suedezi au ajuns la concluzia că stresul extrem poate cauza dureri fizice. Ei au facut cercetări pe această temă și rezultatele au demonstrat faptul că stresul prelungit poate produce dureri de articulații, dureri musculare, dureri de cap, nevralgie migrenoasă.
Stresul este vinovat de simptomele psihosomatice: cefaleea, durerile de spate, crampele musculare, stările de greață, de vărsături și altele. În general, persoanele care trăiesc în condiții de stres prelungit sau extrem pot ajunge să-și deterioreze starea de sănătate. Cele mai afectate sunt femeile deoarece sunt mai sensibile la stres, dar și persoanele care fumează exagerat. Majoritatea oamenilor care sunt stresați au dureri de cap, cefalee, nevralgie migrenoasă, tulburări digestive, dureri de mușchi și articulații.
Depresia apare din cauza stresului emoțional și poate să fie de forma unei stări de tristețe, de izolare, retragere, iritabilitate, singurătate, vinovăție, pierderea speranței, dezinteres pentru muncă sau alte activități, de apetit crescut sau chiar mâncat în exces, de somnolență, insomnie, dureri psihice, pierderea controlului.
Stresul sau epuizarea nervoasă se manifestă și prin anxietate, apatie, plictiseală, depersonalizare, cinism, atitudine defensivă, oboseală, disconfort psihic, deziluzie, neînțelegeri cu cei din jur, respingere, insatisfacție la muncă, slăbiciune în organism, frustrare, ostilitate, insensibilitate, indiferență, scăderea moralului, pesimism, însingurare, sentimente de neîmplinire, negativism. Astfel de simptome produse de stres ne slăbesc din punct de vedere fizic și emoțional, ne secătuiesc de energie și ne deteriorează sănătatea.
Pentru controlarea stresului trebuie: evitate schimbările inutile, locurile zgomotoase, zonele aglomerate, rezolvate lucrurile pe rând și în ordinea priorităților, efectuate și activități relaxante pentru a echilibra efortul depus în muncă, diminuat consumul de cafeină și nicotină, acceptat ceea ce nu se poate schimba sau rezolva imediat, discutat cu persoanele din familie despre problemele ce ne frământă, efectuate exerciții fizice, realizate activități interesante pentru a combate plictiseala, respectat un program de somn.
Alte metode de reducere a stresului sunt: respectarea pauzelor regulate la muncă, plimbările în aer curat, plecarea în concediu măcar o dată pe an, folosirea tehnicilor de relaxare, renunțarea la fumat și alte vicii, adoptarea unui animal de companie și petrecerea timpului liber cu acesta, îngrijirea sănătății, tratarea afecțiunilor fizice și mentale, menținerea creierului în funcțiune prin citit sau scris, respectarea odihnei dormind macar 7 ore pe noapte, practicarea unui sport pentru creșterea nivelului de endorfine, etc.
Persoanele în vârstă sau care trec prin criza vârstei mijlocii au tendința de a crede că trec printr-o perioadă stresantă sau chiar traumatizantă a vieții. Ele trebuie să depășească această criză deoarece pot avea satisfacții și pe măsură ce îmbătrânesc. Trebuie să-și facă planuri de viitor, să se implice în diferite activități plăcute, să aibă un hobby, să nu renunțe la anumite pasiuni, să se odihnească mai mult și să-și acorde timp pentru relaxare și plimbare, pentru a-și îndeplini anumite dorințe.