Astăzi tot mai mulți oameni suferă de alergii alimentare. Există băuturi și alimente care ne induc o stare de oboseală și ne fac să ne simțim rău. Acest lucru indică faptul că avem o intoleranță la aceste alimente. Cele mai frecvente întrebări pe care le punem noi oamenii sunt: Cum ne dăm seama că suferim de alergii alimentare? Cum le prevenim și cum tratăm alergiile alimentare? Care sunt cele mai bune remedii pentru a combate aceste probleme de sănătate. La aceste întrebări găsiți răspunsuri în acest articol.
Navigare rapidă în articol:
- Tipuri de alergii alimentare
- Simptome și afecțiuni cauzate de alergii alimentare
- Principalii alergeni alimentari
- Cum prevenim alergiile alimentare?
- Antioxidanții reduc reacțiile organismului la alergeni.
Tipuri de alergii alimentare
Sunt situații când mucoasa internă a tractului digestiv devine mai sensibilă din cauza consumului de antibiotice, de alcool în exces sau datorită stresului și infecțiilor intestinale. Sensibilitatea face ca ea să lase să pătrundă proteinele din alimente în sânge, fapt pentru care sistemul imunitar reacționează imediat pentru că le percepe ca fiind invadatoare și străine. Cu ajutorul fagocitelor sistemul imunitar luptă împotriva proteinelor invadatoare și eliberează substanțe reactive (ex. histamine) care produc simptome caracteristice alergiilor alimentare.
Alergii alimentare cu declanșare imediată
Acestea sunt mai puțin întâlnite la oameni. Apar mai ales la copii, mai rar la adulți. Sunt numite alergii alimentare ce implică anticorpii IgE. Când medicii spun că un pacient a murit după ce a mâncat arahide sau alt aliment la care avea intoleranță, este vorba despre alergie alimentară cu declanșare imediată.
Aspecte importante despre aceste alergii alimentare:
- Pot fi genetice. De exemplu boala celiacă este considerată ereditară.
- Pot produce simptome: durere și crampe la stomac, flatulență, indigestie, stări de greață și vomă, arsuri la stomac, constipație sau diaree, tuse, strănut, dificultăți de respirație.
- Simptomele apar cam la 2 ore după ce s-a consumat alimentul respectiv.
- Pot determina afecțiuni grave: erupții cutanate sau erupții la buze, rinită alergică, boala Crohn, colită, infecții la tractul urinar, astm, psoriazis, epilepsie.
Alergii alimentare cu declanșare întârziată
Sunt numite și alergii alimentare de tip trei și apar mai frecvent la oameni. Statisticile arată că unul din trei oameni suferă de reacții alergice IgG. Se declanșează atunci când sistemul imunitar produce un exces de anticorpi IgG din cauza unui alergen alimentar.
Caracteristicile generale ale acestor alergii alimentare sunt:
- Pot produce o multitudine de simptome: oboseală cronică, hiperactivitate, migrene și stări caracteristice epilepsiei, sindrom de intestin iritabil, insomnie, sforăit, apneea de somn, deficit de atenție, spondilită anchilozantă, etc.
- Pot determina afecțiuni grave: artrită reumatoidă, anemie și carență de fier, atac de panică, depresie, anxietate, otită, astm, autism, diabet, eczeme, dureri de cap, nevralgie, migrene și altele.
Simptome și afecțiuni cauzate de alergii alimentare
Alergiile alimentare pot da simptome numeroase, ele provoacă stări neplăcute la nivelul pielii, sinusurilor, sistemului digestiv, pot afecta chiar și sănătatea mintală.
Sindrom de intestin iritabil
Persoanele care au alergii alimentare pot suferi de boli inflamatorii intestinale:
- Boala Crohn
- Boala celiacă
- Colita ulcero-necrotică.
Principalele stări care semnalează astfel de boli sunt:
- Lipsa poftei de mâncare
- Febra
- Durerile de articulații
- Scăderea în greutate
- Durerile abdominale
- Flatulența
- Deranjul la burtă
- Inflamațiile
- Sângerare și ulcerare stomacală.
Oboseala și somnolența sunt cauzate de alergiile alimentare
Studiile oamenilor de știință arată că mai mult de 50% dintre persoanele care au primit diagnosticul de sindrom de oboseală cronică aveau și alergii alimentare. Specialiștii consideră că alergiile alimentare pot provoca simptome de somnolență, oboseală cronică, insomnie, sforăit și apnee de somn. Persoanele care sunt obosite tot timpul și nu pot dormi bine noaptea ar trebui să meargă la medic pentru a afla care este cauza. Este posibil să aibă intoleranță la un aliment pe care poate îl consumă frecvent.
Obezitatea provocată de alergii alimentare
La mulți pacienți care au alergii alimentare medicii au observat o creștere în greutate și o retenție de apă în organism. La alții, din contra, s-a produs o slăbire accentuată. Sunt persoane care fiind alergice la grâu au ajuns la obezitate din cauza consumului de pâine din făină de grâu.
Obezitatea poate fi prevenită astfel:
- Este indicat consumul zilnic de fructe și legume, cât mai variat.
- Reducerea consumului de cafea, care este un stimulent puternic.
- Nu este bine să se consume zahăr și nici alimente rafinate.
- Pentru a da organismului grăsimi bune se recomandă peștele oceanic care are Omega-3, cel mai bun este macroul. De asemenea, sunt recomandate semințele, pentru că au grăsimi esențiale.
- Evitarea consumului de sare în exces și de alimente procesate.
Alergiile alimentare pot provoca eczeme pe piele
Eczemele pot să apară din cauza alergiilor alimentare dar și datorită altor factori (ex. substanțe iritante, probleme circulatorii la picioare). De obicei alergiile dau forme ușoare de eczeme pe piele: senzații de mâncărime, de uscăciune și de căldură. În cazuri grave pot să apară și erupții mai intense și chiar sângerare.
Tratamentul constă în administrarea unor creme cu efect anti-inflamator.
Dureri de cap – simptome comune ale alergiilor alimentare
Migrenele pot fi provocate de alergii alimentare și sunt greu de suportat. Ele sunt însoțite și de alte stări rele: sensibilitate la lumină, greață, vărsături, sensibilitate la zgomot și tulburări ale vederii.
Cea mai mare durere de cap cauzată de alergii este cefaleea. Poate fi cauzată și de alcool și apare frecvent la bărbați. Poate da și simptome de: fierbințeală, transpirație, hipotensiune arterială, deranj la burtă, nas înfundat, aritmie cardiacă în anumite cazuri grave.
Durerile de articulații
Astfel de simptome apar în caz de artrită reumatoidă și osteoartrită. Acestea sunt considerate boli autoimune:
- Cea mai comună boală este osteoartrita care se recunoaște prin durerea și lipsa de mobilitate a articulațiilor.
- Artrita reumatoidă este mai rar întâlnită și poate da simptome de: umflarea, durerea, rigiditatea articulațiilor.
Oamenii de știință spun că anumite alergii alimentare ar putea declanșa boli autoimune. Sistemul imunitar poate fi sensibil la proteina din lapte și poate ataca anumite țesuturi în organism, cum sunt articulațiile. La fel se poate întâmpla și în cazul alergiilor alimentare la soia.
Alte manifestări provocate de alergiile alimentare sunt: amețeala, depresia, anxietatea, indispoziția, atacurile de panică, agitația, iritabilitatea, oboseala, senzația de sufocare, tusea, astmul, rinita alergică și altele.
Autismul și alergiile alimentare
Copiii care au diagnostic de autism pot suferi de alergii alimentare la ciocolată, citrice, grâu, lapte, cartofi, roșii, vinete, gluten, aspirină, paracetamol și alte medicamente. De asemenea copiii care suferă de deficit de atenție ADHD pot avea și alergii alimentare la astfel de produse (mai ales la gluten și lapte). Proteinele din astfel de alimente sunt mai dificil de digerat și pot provoca alergii la oamenii care suferă de autism.
Principalii alergeni alimentari
Specialiștii în domeniul sănătății spun că sistemul imunitar reacționează mai ales la proteinele din alimente. Anumite alimente pot declanșa reacții alergice mai mult decât altele, asta nu înseamnă că alimentul este nesănătos (pentru alți oameni), ci doar că trebuie evitat de acea persoană care are intoleranță la el.
Principalii alergeni alimentari sunt:
- Glutenul poate provoca alergii foarte mari la unele persoane și simptome de: anemie, ulcere bucale, oboseală cronică, sinuzită, urechi înfundate, scădere în greutate, diaree, depresie, balonare, autism, deficit de atenție la copii, diverticulită și altele.
- Laptele și produsele lactate (brânză, caș, smântână, etc.) – Sunt foarte multe produse care au proteină din lapte și care pot cauza alergii: cereale, cipsuri, prăjituri și altele. Simptomele sunt de: balonare, flatulență, crampe, diaree. Laptele de vacă poate da eczeme, artrită, hiperactivitate, tulburări de somn și alte stări rele la oamenii care au intoleranță la acest aliment.
- Albușul de ou – În general copiii mici sunt alergici la albușul de ou. Simptomele sunt de eczeme și dermatite care apar pe piele.
- Gălbenușul de ou poate da simptome neplăcute la anumite persoane. Acestea nu trebuie să-l consume deloc dacă observă că au intoleranță la acest aliment.
- Drojdia din pâine sau drojdia de bere – Acest alergen poate provoca tulburări digestive la anumite persoane. Sunt persoane care cred că sunt alergice la grâu pentru că se simt rău când mănâncă pâine. În realitate însă, ele pot fi alergice la drojdia care se folosește la creșterea aluatului pentru pâine.
- Soia este un alergen comun care provoacă reacții alergice greu de suportat. Soia conține un carbohidrat – glucozide – și care este greu digerabil. Acesta apare și în alte leguminoase: mazăre, linte și fasole. Soia apare în numeroase alimente: hamburgher, cârnați, cereale, salamuri, sosuri pentru salate, etc.
Alți alergeni alimentari
Din categoria alergenilor alimentari fac parte și:
- Alunele, migdalele, arahidele.
- Ardeiul iute, usturoiul și ceapa pot provoca reacții alergice la anumite persoane.
- Nucile pot provoca simptome foarte neplăcute la anumite persone alergice: scăderea tensiunii arteriale, tulburări respiratorii, amețeală, urticarie, iritarea anumitor zone ale corpului, mai ales ale gâtului. Având în vedere astfel de simptome destul de intense este recomandat ca la copiii mici să nu se dea nuci până ce nu au împlinit vârsta de 2-3 ani.
- Carnea de curcan, pui, vită, porc, miel, rață.
- Lintea, semințele de susan, semințele de floarea-soarelui și altele.
Cum prevenim alergiile alimentare?
Suplimentele probiotice pot restabili microflora intestinală sănătoasă în intestine. Bacteriile probiotice pot ajuta la prevenirea alergiilor alimentare. De asemenea ele ajută în tratamentul multor alergii alimentare. Au foarte multe beneficii pentru sănătatea organismului:
- Vindecă deranjul la stomac.
- Opresc producerea de anticorpi IgE.
- Reduc inflamațiile intestinale.
- Previn sensibilitatea și permeabilitatea mucoasei intestinale.
- Reduc riscul de infecții ce pot cauza alergii alimentare și alte boli.
Antibioticele trebuie evitate pentru că pot crește riscul de alergii alimentare. S-a constatat că persoanele care iau frecvent antibiotice pot avea simptome de alergii, pot dezvolta astm, tulburări digestive și altele.
Alcoolul trebuie consumat cu moderație. Oamenii de știință au descoperit faptul că alcoolul face intestinele mai sensibile, poate irita tractul digestiv. S-a demonstrat că vinul în exces poate provoca crize de astm. Drojdia din bere în combinație cu alcoolul poate provoca alergie la anumite persoane.
Evitarea alimentelor alergene
Pentru a preveni sau trata alergiile trebuie evitate alimentele alergene. De asemenea este indicat ca alimentația să fie sănătoasă, să se consume produse care fac bine organismului, care nu afectează negativ stomacul.
Fiecare om trebuie să descopere dacă este alergic la un anumit aliment și să-l elimine din consum. Pentru tratarea alergiei se recomandă:
- Administrarea de enzime digestive care pot facilita realizarea digestiei. Lipaza, proteaza și amilaza favorizează digerarea proteinelor și grăsimilor.
- Suplimentele de zinc, vitaminele A și B ajută digestia și consolidează sistemul imunitar.
- Bacterile beneficice sunt bune pentru vindecarea tractului degestiv. Sunt recomandate: Bifidobacteria și Lactobacillus acidophilus.
Aportul de acizi grași Omega-3
Oamenii care consumă pește oceanic bogat în Omega-3 au un risc scăzut de a suferi de astm. Acest lucru a fost constatat de cercetători și în plus s-a observat că acizii Omega-3 pot scădea riscul de a dezvolta alergii la oameni. De asemenea, ei spun că nu trebuie să se consume o cantitate prea mare de acizi grași Omega-6 comparativ cu cea de acizi grași Omega-3. Acest dezechilibru poate cauza inflamații cronice pentru că se produc elemente leucotriene și prostaglandine cu efect inflamator în organism.
Semințele de in sunt recomandate în dietă. Ele conțin Omega-3, lignani și fibre solubile, ce scad nivelul de colesterol și zahăr din sânge.
Alte alimente recomandate pentru reducerea alergiilor alimentare sunt: semințele de dovleac, semințele de susan, heringul, sardinele, macroul, somonul, păstrăvul, uleiul din semințe de in.
Antioxidanții reduc reacțiile organismului la alergeni.
Care este rolul antioxidanțiilor în prevenirea alergiilor alimentare? Sunt vitamine și nutrienți care au efect bun în diminuarea reacțiilor organismului la alergeni. Dintre acestea fac parte:
- Quercitina – Se recomandă sub formă de supliment alimentar pentru că poate reduce considerabil reacțiile alergice. Se găsește în: mere, vin, ceai, salată verde, alge, cireșe și altele.
- Vitamina C – Ameliorează reacțiile alergice pentru că are acțiune antihistaminică. Este un puternic antioxidant pentru organism care crește imunitatea. Poate combate infecțiile, bacteriile, virusurile, alergenii alimentari.
- Vitamina A – Consolidează sistemul imunitar al organismului, ajută în tratamentul astmului, menține sănătatea pielii, previne bolile dermatologice. De asemenea, vitamina A protejează sănătatea timusului, are efect anti-inflamator, previne și reduce reacțiile alergice.
- Vitamina B6 – Calmează durerile de cap, ajută în tratamentul depresiei, transformă acizii grași în prostaglandine (cu efect bun asupra sistemului cardiovascular). Vitamina B6 are rol în producerea acidului clorhidric în stomac, ajută în tratamentul sindromului de durere cronică și reduce alergiile alimentare.
- Magneziul – Previne multe afecțiuni care pot fi cauzate de alergii. Dintre acestea fac parte: astmul, autismul, sindromul premenstrual, migrenele și altele. Magneziul este bun pentru sănătatea organismului, pentru inimă, creier, mușchi, sistem imunitar.
- Zincul – Stimulează sistemul imunitar (produce timozină, protejează timusul) și scade riscul de reacții alergice. Zincul se recomandă și în tratamentul alergiilor alimentare (doza este de 15-20 mg pe zi).
Cum trebuie să fie alimentația?
Alergiile alimentare pot fi prevenite și reduse ținând cont de anumite reguli alimentare:
- Fiecare persoană trebuie să știe la ce este alergică și să evite alergenii.
- Consumul de fructe și legume bogate în antioxidanți ajută în reducerea reacțiilor alergice, în creșterea imunității și menținerea sănătății.
- Anumite alimente bogate în quercitină trebuie să facă parte din dietă: mere, spanac, ceapă roșie, broccoli, zmeură, afine, struguri, morcovi, pere, ardei gras, cireșe. Acestea au quercitină – substanță antialergică.
- Reducerea consumului de lapte și produse lactate.
- Reducerea consumului de cereale care au gluten.
- Introducerea în dietă a alimentelor care au acizi grași Omega-3 dar și alți nutrienți ce pot reduce alergiile alimentare: seleniu, vitamina B3, steroli. Peștele oceanic are acizi grași Omega-3.
- Probioticele și enzimele digestive pot contribui la digerarea carbohidraților, proteinelor și grăsimilor, la prevenirea tulburărilor digestive, la calmarea tractului digestiv, la prevenirea și ameliorarea alergiilor alimentare.
- Consumul de fructe și legume, salate cât mai variate în fiecare zi.
În cazul în care apar simptome care indică anumite alergii alimentare trebuie să se oprească consumul respectivelor alimente cu alergeni. De asemenea se recomandă consumul de apă (cel puțin 2 l pe zi) și de suplimente de vitamina C. În cazuri grave trebuie să apelați la ajutorul unui medic specialist.
