Colita ulcerativă este o boală cronică inflamatorie a colonului care poate fi provocată de diferiți factori etiologici (și anume de: bacterii, toxine, virusuri, alimente nesănătoase, etc.) dar și de boli inflamatorii intestinale. Desigur infecțiile bacteriene și virale pot declanșa boala însă un rol esențial îl au tulburările imunologice.
Un sistem imunitar slab poate face ca leziunile și inflamațiile locale să apară mai frecvent, iar treptat să se declanșeze complicații locale, sistemice, inflamații purulente și hemoragice ale mucoasei colonului. Dacă imunitatea nu este consolidată, o inflamație acută poate deveni cronică. Factorii de risc ai colitei ulcerative sunt: stresul, fumatul, infecțiile, contraceptivele orale, etc.
Principalele simptome ale acestei boli cronice inflamatorii sunt: senzația de a defeca, durerile abdominale sau de stomac, mișcările intestinale, sângerarea rectală, crampele, fecalele amestecate cu sânge, mucus și puroi, constipația sau diareea cu sânge, scăderea în greutate, scăderea apetitului alimentar, slăbiciunea în organism, stările depresive și altele. Pot fi și stări febrile, distensie abdominală, anorexie, iar fără tratament se poate ajunge la complicații grave, la dilatarea toxică a colonului și chiar la perforația acestuia.
Colita ulcerativă poate fi ușoară, medie sau severă. Activitatea inflamatorie a colonului se poate observa endoscopic. De regulă, pacientul are scaun frecvent, senzație falsă de a defeca, dureri abdominale, anorexie, slăbiciune generală și stări febrile. El trebuie să meargă de urgență la medic și să facă o serie de analize și investigații pentru stabilirea diagnosticului.
Va face analize de sânge, examen microbiologic al fecalelor, endoscopia colonului sau colonoscopie, radiografie abdominală, tomografie computerizată, biopsie intestinală, analiza sedimentului urinar. În funcție de roșeața mucoasei colonului, modificările acesteia, friabilitatea ei, hemoragia, sângerarea spontană și prezența ulcerațiilor, se va stabili gradul de activitate inflamatorie și de severitate a bolii.
De obicei astfel de pacienți necesită spitalizare și tratament pentru reducerea simptomelor bolii, prevenirea complicațiilor, vindecarea țesuturilor ce au suferit leziuni, restabilirea sănătății și scăderea riscului de recidive. Tratamentul se face cu medicamente, corticosteroizi (ex. prednison), de combatere a diareei, supozitoare, aminosalicilați (pentru reducerea inflamațiilor intestinale), dar și medicamente pentru prevenirea proceselor inflamatorii și creșterea imunității. În cazuri severe ale bolii se face tratament cu doze de steroizi sau se recurge chiar la intervenția chirurgicală (dacă terapia cu medicamente nu dă rezultate).
 dar și de boli inflamatorii intestinale.){kind=link}