Planta Iboga (Tabernanthe iboga) contine alcaloidul ibogaina care trateaza abuzul de droguri

In jungla africana creste o planta in forma de arbust (inalt de cel putin 2 m) cunoscut cu numele de iboga. Ca specie are denumirea stiintifica de Tabernanthe iboga si face parte din familia Apocynaceae.

Planta are radacina ramificata, cu suprafata exterioara maronie si cea interioara galbena. Are frunzele mici si verzi, florile albe si roz, iar fructele ovale de culoare portocalie. Fructele plantei erau mestecate de bastinasii africani deoarece ei credeau ca ii ajuta la intarirea rezistentei organismului, mai ales dupa efort.

Radacina de iboga este cunoscuta pentru efectele ei halucinogene, a fost folosita inca din vremuri de demult in ritualurile magico-religioase. Are gust amar si provoaca inca de la inceput o senzatie de anestezic in gura. Daca se administra in doze prea mari se ajungea aproape intotdeauna la otraviri grave.

Radacina plantei contine cel putin 12 alcaloizi din care o componenta psihoactiva – ibogaina – care da o stare de bine persoanelor care au vicii avansate legate de droguri si alcool, ii ajuta sa scape de dependenta mare de anumite droguri puternice (ex. cocaina, heroina, metadona, amfetamina). Experimentele au aratat ca aceasta substanta are un efect terapeutic foarte bun in tratamentul alcoolismului avansat. In prezent ibogaina dar si planta iboga sunt interzise.

In prezent planta iboga este folosita din punct de vedere terapeutic pentru tratarea unor afectiuni precum sunt: febra si tensiunea arteriala. Ajuta la eliminarea starii de oboseala, indeparteaza senzatia de sete excesiva si inhiba pofta de mancare deci este eficienta in scaderea in greutate la persoanele care sufera de obezitate. De asemenea este apreciata pentru efectul ei afrodisiac, ibocaina amplifica mecanismele psihologice care stau la baza impulsului sexual, prelungeste emotia generala din corp si erectia la barbati.

In Gabon planta iboga este considerata o mandrie si o comoara nationala inca din anul 2000, ea este apreciata pentru faptul ca este un excelent remediu impotriva dependentelor grave precum sunt heroina, metadona, nicotina, cocaina, dependenta de alcool si multe altele. In Olanda, Canada, Mexic si Noua Zeelanda daca nu exista nici o interdictie privind folosirea plantei, ea ofera necesarul de ibogaina folosita in clinici in care se incearca tratarea dependentilor de alcool.

La inceput planta era folosita pentru ibogaina din compozitia ei care era apreciata ca un stimulent fizic si mental, utilizata de cei care sufereau de oboseala cronica, depresie, boli infectioase mai mult sau mai putin grave. Sportivii obisnuiau sa ia acest drog pentru a-si imbunatati capacitatea mentala si fizica, insa din anul 1966 ibogaina a fost interzisa de a mai fi consumata de acestia.

Specialistii in domeniul sanatatii din SUA au realizat un studiu amanuntit al plantei si au experimentat aceasta componenta a sa – ibogaina. Rezultatele au fost urmatoarele:

• Comparativ cu aspirina, ibogaina nu are toxicitate mai mare decat aceasta.
• Desi efectele sale sunt usor psihoactive, ea nu trebuie considerata un medicament cum este aspirina ci un drog. Spunem aceasta deoarece s-a demonstrat ca efectele ei tin mai mult iar cei care o folosesc ajung sa fie stimulati fizic si mental. Ca toate drogurile de acest gen trebuie folosita in cantitate mica, doar la recomandarile medicale si nu luate oricum de la persoane necunoscute.
• In general tratamentul cu ibogaina se face unor persoane care au facut anumite analize medicale astfel incat sa li se poata aplica imediat masuri de urgenta in cazul in care apar efecte secundare. Daca sanatatea le permite sa poata lua medicamentul le va fi calculata doza corecta in functie de greutatea corporala.
• Ibogaina este considerata un ,,medicament” experimental si un mijloc de detoxifiere.
• Pe perioada cat se ia ibogaina apare scaderea accentuata a apetitului.
• In urma experimentarilor facute pe un numar de 36 de pacienti s-a constatat faptul ca administrarea a 10 mg de ibogaina timp de o luna nu a dat efecte secundare asupra creierului, inimii, ficatului si rinichilor acestora.
• La persoanele dependente de alcool, ibogaina afecteaza doar receptorii creierului care sunt in legatura cu aceasta dependenta.
• Ibogaina ajuta la combaterea dependentei de alcool prin faptul ca stimuleaza cresterea cantitatii de serotonina in organism.
• Specialistii au facut experimente pe cobai si astfel au concluzionat faptul ca ibogaina ajuta la cresterea productiei de proteine din tesutul cerebral. De asemenea ei au constatat ca acesta componenta stopeaza foarte bine pofta de a bea alcool. La cobai ibugoina se stabileste in tesuturile corpului, actioneaza asupra psihicului si efectul ei este de durata (uneori mai mare de 12 ore).
• Daca este folosita in doze mari (care depasesc 3 mg/ kg) se poate ajunge la simptome nedorite ca de exemplu: halucinatii, fantezii, nervozitate, o stare bizara intre veghe si somn, sensibilitate mare la lumina, stari de greata si varsaturi.