Malinul-alb este un arbore care creste inalt de 12-16 m si este cunoscut si cu numele de prun-salbatic sau cires-pasaresc. Este originar din Asia si Europa, creste pana in Scandinavia si vestul Siberiei, dar si la limita de vegetatie forestiera din Muntii Alpi. Face parte din familia Rosaceae sau Rosacee si are denumirea stiintifica de Prunus padus.
Malinul-alb este un arbore ce prezinta un sistem radiculat foarte extins si profund care poate da nastere la multi lastari. Trunchiul sau este drept si relativ subtire, are scoarta in nuante de culori gri-inchis sau brun cu o structura asemanatoare scoartei de cires. La acest soi lemnul este fraged, are un colorit alb-verzui si un miros foarte placut oarecum asemanator cu mirosul de migdale amare.
Frunzele sunt verzi, de forma ovala si cu marginile zimtate, caracteristice copacilor din padurile de foioase. Florile sunt albe, hermafrodite, au frunze la baza si sunt placut parfumate. Fructele sunt de forma unor mici bobite de forma sferica, de culoare neagra cu tenta violet-inchis, au suprafata foarte lucioasa. Perioada de inflorire este din luna aprilie pana in luna iunie.
Malinul-alb prefera regiunile cu poieni, de deal si campie, luminisurile de padure, unde solul este argilos, aluvial, acid sau cu materie organica. Pentru a se dezvolta frumos are nevoie de soare, nu tolereaza umbra, prefera clima rece-temperata. In timpul iernii arborele nu are nevoie de conditii speciale deoarece este rezistent la frig si inghet.
In ultimii ani apare des in gradinile oamenilor, dar si in parcurile si gradinile publice, deoarece in perioada de inflorire care este destul de lunga are un aspect foarte frumos ornamental. In vremuri de demult fructele si frunzele sale erau folosite la vopsirea materialelor textile.
Fructele dadeau nuante de culori maronii si verzi, iar frunzele era folosite la obtinerea nuantelor cenusii si galbui. Coaja arborelui contine si ea pigmenti de culoare verde de aceea este folosita in procesul de vopsire al textilelor in verde. Lemnul era apreciat pentru mirosul sau placut si folosit mai ales drept combustibil.
Din punct de vedere medicinal de la acest arbore se foloseste scoarta si fructele. Scoarta are aplicatii sub forma de infuzie in tratamentul afectiunilor stomacului, fiind folosita si ca medicament in prevenirea ciumei. Este apreciata pentru efectele antipiretice, calmante si diuretice. Fructele au proprietati antispastice si astringente.
