Oamenii de știință spun că există 3 tipuri de stres – Care este benefic pentru oameni și care afectează negativ organismul?

0
121

Potrivit cercetătorilor, există 3 tipuri de stres și anume: stres pozitiv, stres tolerabil și stres toxic. Acestea au un anumit impact asupra organismului, pot avea efect pozitiv sau negativ. Află în acest articol care este impactul stresului, în fiecare caz, asupra oamenilor.

Navigare rapidă în articol:

  1. Care sunt cele trei tipuri de stres și ce efect au asupra organismului?
  2. Stresul cronic, sever, poate deveni toxic
  3. De ce un anumit nivel de stres este bun pentru oameni?
  4. Stresul poate îmbătrâni creierul cu câțiva ani

1. Care sunt cele trei tipuri de stres și ce efect au asupra organismului?

Cercetătorii consideră că stresul poate afecta funcționarea normală a organismului, dacă nivelul său este cronic. Din păcate, în ziua de azi, oamenii se confruntă în mod frecvent cu situații de stres, iar asta le afectează corpul și creierul. Ei spun că expunerea prelungită la stres poate avea un impact negativ asupra sistemelor de răspuns la stres între corp și creier.

Trei tipuri de stres

Iată care sunt cele trei tipuri de stres (în funcție de cele trei tipuri de răspunsuri la acest fenomen) în opinia cercetătorilor:

  1. Stresul pozitiv poate produce o creștere scurtă a ritmului cardiac și a nivelului hormonal. Oamenii de știință consideră că răspunsul la stres pozitiv este o parte esențială și normală a dezvoltării sănătoase. Există situații în viață care provoacă un stres pozitiv, respectiv un răspuns al organismului pozitiv la stres.
  2. Stresul tolerabil activează sistemele de alertă ale organismului și are un impact mai mare asupra corpului. Un lucru bun este că acest tip de stres poate fi tolerat de oameni. Este vorba despre un stres care apare din cauza unor situații sau probleme severe, de lungă durată. De exemplu o persoană care are un accident de mașină, sau care are un deces în familie, poate fi în situația de a suferi un astfel de stres. Cu puțin ajutor, al oamenilor dragi de alături, în astfel de situații persoana în cauză poate fi ajutată și astfel ea să tolereze mai bine acest nivel de stres. În caz contrar, stresul se poate agrava și poate avea efecte negative asupra stării ei de sănătate, mai ales asupra creierului, dar și asupra altor organe.
  3. Stresul toxic este cel cronic, negativ, care are un impact rău asupra sănătății organismului. În acest caz, stresul este toxic, puternic, prelungit. Acest tip de stres poate să apară de exemplu în cazul unui om care suferă un abuz fizic, emoțional sau care are o boală psihică. Din păcate, stresul toxic poate afecta creierul pentru că acesta este perturbat de sistemele de reacție ale organismului la stres. Alte consecințe sunt: apar probleme cognitive, sunt afectate negativ și alte organe ale corpului.

2. Stresul cronic, sever, poate deveni toxic

Oamenii de știință au realizat noi studii cu privire la stresul cronic, sever și au ajuns la concluzia că acesta poate deveni toxic pentru dezvoltarea organismului și a creierului. Ei s-au referit în special la copii, au vrut să arate cât de nociv este stresul pentru aceștia. Este vorba despre un nivel de stres ce apare pe fondul abuzului fizic și emoțional, a violenței în familie, a consumului de alcool și de alte substanțe, sau datorită sărăciei. Copiii care trăiesc în familii în care există astfel de probleme, suferă de stres cronic sau sever.

Din păcate aceste forme de stres sunt intense și pot avea consecințe nedorite și anume:

  • Apar probleme de comportament în copilărie
  • Crește probabilitatea de întârziere de dezvoltare, a organismului și a creierului
  • Apar dizabilități de învățare, de memorie, probleme cognitive
  • Crește riscul de depresie, diabet, boli de inimă și altele.

Medicii pediatri consideră că este foarte important ca acești copii, care suferă de stres toxic, de mici, să primească tratament pentru ca să se dezvolte normal și să aibă o sănătate bună. Stresul toxic are repercursiuni în prezent, dar și mai târziu, când ei vor deveni adulți.

Este important ca pediatrii să analizeze dacă apar semne de stres toxic la bebeluși sau la copiii mici, să spună asta părinților și să-i învețe cum să-și îngrijească copiii astfel încât să le ofere un echilibru emoțional și un confort mai adecvat acasă. Copiii care suferă de stres toxic trebuie ajutați, unii dintre ei au nevoie chiar de tratament medical. Există situații în care, doar o singură vizită la medic nu poate rezolva toate problemele de care suferă un copil afectat de stres toxic.

Alte aspecte legate de stresul toxic

Cercetările arată că stresul toxic poate avea efecte dăunătoare asupra capacității de învățare, de memorare, atenție, asupra comportamentului și a sănătății, pe toată durata vieții. Toate acestea sunt importante în copilărie, dar și în viața de adult.

Dacă răspunsul la stres este extrem și îndelungat, apar consecințe negative: este afectată sănătatea organismului și a creierului. Acestea pot avea repercursiuni pe tot parcursul vieții.

Activarea constantă a sistemelor organismului de reacție la stres din cauza unor experiențe și situații traumatice, mai ales în perioada copilăriei, poate fi mai toxică pentru creier. La copii, creierul este în dezvoltare, mai ales în perioada primilor ani de viață, și este necesar să se evite pe cât posibil stresul intens.

Asta se poate face destul de simplu, prin protejarea copiilor, astfel încât ei să nu fie expuși în condiții extrem de stresante. Dacă nu se face asta, copii vor suferi din cauza stresului, mai devreme sau mai târziu vor avea anumite probleme cauzate de efectele dăunătoare ale reacției toxice la stres.

3. De ce un anumit nivel de stres este bun pentru oameni?

Stresul nu este întotdeauna rău. Există un anumit nivel de stres care este bun pentru oameni. Cercetătorii spun că: “o anumită cantitate de stres poate fi bună pentru că duce la performanță comportamentală și cognitivă”. Nu trebuie să te gândești la stres mereu ca la un lucru foarte rău. “Stresul de scurtă durată poate da creierului un nivel de alertă optimă, îi creează o performanță îmbunătățită.”

S-au făcut studii pe șoareci de laborator și s-a demonstrat faptul că evenimentele stresante semnificative, dar de scurtă durată, au făcut ca celulele stem din creierul lor să prolifereze în noi celule nervoase. Acestea au ajuns la maturitate în doar două săptămâni și au îmbunătățit performanța mentală a acestor animale.

Citește și:  Cortizolul - hormonul stresului ajută la refacerea organismului

Ce efect are stresul prea mic? Oamenii de știință consideră că acesta duce la plictiseală și depresie, poate provoca mai multă anxietate și sănătate precară. Potrivit lor:

Cantitatea potrivită de stres acut, o perioadă scurtă de timp, poate dubla proliferarea de noi celule nervoase, mai ales în anumite zone ale creierului; aceste celule nu sunt foarte eficiente imediat după stres, ele trebuie să devină neuroni maturi și să fie funcționali.

Stresul cronic însă are efect negativ asupra întregului organism, poate crește riscul de boli de inimă, depresie și obezitate.

Celulele cerebrale numite astrocite, sau celulele gliale, reacționează la stres acut. Hormonii stresului stimulează aceste celule să elibereze factorul 2 de creștere a fibroblastului, care duce la formarea de noi neuroni.

4. Stresul poate îmbătrâni creierul cu câțiva ani

Oamenii de știință de la Universitatea din Wisconsin din SUA, au ajuns la concluzia că “stresul intens poate avea un impact negativ asupra creierul, îl îmbătrânește“. Studiul s-a făcut pe un număr de 1 320 oameni (cu vârsta medie de 58 de ani), care au suferit de stres în viața lor. Testele de memorie și în ceea ce privește gândirea au arătat că diferite experiențe de viață stresante pot afecta funcția cognitivă a creierului, provoacă îmbătrânirea acestuia.

Evenimente stresante din viața oamenilor pot fi: moartea unei persoane dragi din familie, abuzul de droguri, anumite boli, pierderea locului de muncă, accidentele și altele.

Din cei 1 320 oameni care au participat la studiu, 82 erau afroamericani. La aceștia s-a constatat că experiențele stresante din viața lor au fost în număr mai mare, iar asta a dus la îmbătrânirea cognitivă a creierului cu 4 ani.

De ce apare declinul cognitiv?

Prof. Daniela Kaufer de la Universitatea din California, Berkeley, a descoperit că anumiți factori biologici duc la declinul cognitiv. Deja se știe că pe măsură ce îmbătrânim și creierul este afectat de acest proces și de aceea uităm, ne scade memoria, suntem mai obosiți și ne confruntăm cu anumite probleme cognitive. Cum am putea înfrâna îmbătrânirea creierului, sau declinul cognitiv?

Daniela Kaufer face parte din programul CIFAR Child & Brain Development. Ea și ceilalți cercetătorii au ajuns la concluzia că vârsta și anumite traume din cursul vieții pot perturba creierul și asta duce la anumite probleme cognitive. În urma studiilor realizate, ei au constatat că există o legătură între bariera sânge-creier și scăderea funcției cognitive. Puteți citi mai multe pe website-ul aaas.confex.com. Disfuncția barierei sânge-creier permite moleculelor derivate din sânge să pătrundă în creier. Asta poate afecta creierul și duce la tulburări neurologice și psihiatrice, și de asemenea la îmbătrânire.

Declinul cognitiv împiedică oamenii să fie capabil să facă gimnastică cognitivă ca în tinerețe. Stresul poate afecta sănătatea organismului și a creierului.

De ce este bine să facem exerciții fizice înainte de micul dejun?

Cercetătorii au descoperit că: prin schimbarea momentului în care mănâncă și fac exerciții fizice, oamenii își pot controla mai bine nivelul de zahăr din sânge.

Studiul lor s-a realizat pe un număr de 30 de oameni (bărbați care erau supraponderali sau obezi). S-a constatat că acei oameni, care au făcut exerciții fizice înainte de a servi micul dejun, au ars o cantitate dublă de grăsime, comparativ cu cei care au făcut sport după micul dejun.

Prin urmare, consumul crescut de grăsime are drept cauză nivelul mai mic de insulină din timpul exercițiilor fizice. Oamenii care nu mănâncă noaptea și fac dimineața exerciții fizice pot folosi mai multă grăsime din țesutul adipos sau grăsime din mușchi pentru a avea energie.

Studiul a arătat și faptul că oamenii nu au slăbit prea mult (acest lucru nu a avut efect asupra pierderii în greutate) în decursul a șase săptămâni, dar a avut alte beneficii pentru organism și anume:

  • S-a îmbunătățit starea de sănătate a organismului
  • S-a menținut un control asupra nivelului de zahăr din sânge
  • Organismul a fost capabil să răspundă la insulină; mușchii au fost mai receptivi la insulină
  • S-a observat o creștere mai mare a proteinelor implicate în transportul glucozei din fluxul de sânge către mușchi
  • S-a redus riscul de diabet și boli de inimă.

Dr. Javier Gonzalez de la Universitatea din Bath a spus că: “Rezultatele studiului sugerează că schimbarea calendarului când mâncați în raport cu exercițiile fizice poate aduce schimbări pozitive asupra stării dvs. generale de sănătate.”

Stresul psihic îngrașă și are efecte asupra siluetei

Stresul psihic are multe efecte negative asupra organismului și anume:

  • Crește tensiunea arterială
  • Este o cauză a căderii părului
  • Poate duce la dezvoltarea acneei
  • Crește depozitele de țesut adipos în zona abdominală
  • Scade fertilitatea (conform studiilor, stresul este factorul care a provocat 30% din cazurile de infertilitate)
  • Produce retenția de apă
  • Produce bătăi anormale ale inimii și altele.

Conform unui studiu realizat de cercetători, țesutul gras se acumulează și în pereții căilor respiratorii. Acest lucru se întâmplă mai ales la oamenii care suferă de obezitate. Faptul că grăsimea se acumulează și în plămâni la oamenii supra ponderali poate cauza respirație șuierătoare și astm. Cercetătorii au explicat asta, ei spun că țesutul adipos poate modifica structura căilor respiratorii. Asta poate crește riscul de astm.

Cercetării au dorit să vadă și dacă țesutul gras acumulat în pereții căilor respiratorii are legătură cu greutatea corporală. Rezultatele au arătat următoarele:

  • Țesutul gras se acumulează în plămâni, în pereții căilor respiratorii
  • Cantitatea de grăsime crește în concordanță cu creșterea indicelui de masă corporală (IMC)
  • Oamenii supraponderali au un risc mai mare de astm, ei au simptome de astm mai grave
  • Excesul de greutate pune presiune asupra plămânilor și poate duce la boli respiratorii (la respirație șuierătoare, astm)
  • Excesul de greutate poate cauza o creștere generală a inflamației
  • Excesul de grăsime se acumulează în pereții căilor aeriene și poate crește inflamația în plămâni.

Toate aceste probleme pot fi combătute prin scăderea în greutate, printr-o dietă sănătoasă și echilibrată.

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.